TĂRĂGĂNARE… Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” scapă de presiunea Camerei de Conturi Vaslui. După o amânare de mai bine de un an de zile, conducerea instituției a reușit să extindă verificările și să cuantifice paguba provocată de fostele angajate. Să nu vă așteptați, însă, la cine știe ce descoperire, pentru că verificările au fost făcute mai mult formal. Sau cel puțin asta putem înțelege dacă ne uităm în raportul de follow-up al Camerei de Conturi: documentul arată că “valoarea prejudiciului stabilit ca urmare a extinderii cuantificate de entitate”, pe cei trei ani (2018, 2019, 2020), este aceeași cu valoarea prejudiciului constatat de auditorii publici externi – 308.954 lei. Cu alte cuvinte, după îndelungi verificări, instituția nu a descoperit niciun leu în minus față de prejudiciul constatat de Camera de Conturi în anul 2021. Aceeași situație este valabilă și pentru cheltuielile decontate fără documente justificative la nivelul anului 2018: “debitul” este același cu prejudiciul stabilit de Camera de Conturi – 40.760 lei și care, între timp, s-a prescris. Pentru anii 2019 și 2020, auditorii publici externi nu au făcut verificări, astfel că a revenit muzeului această sarcină. După alte îndelungi verificări, instituția a stabilit un “debit” de 45.566 lei – pentru anul 2019, respectiv de 21.270 lei – pentru anul 2020, sume la care se adaugă majorări de întârziere calculate în valoare de 36.999 lei. Curtea de Conturi a fost de acord cu rezultatul verificării și cuantificării prejudiciului și a stabilit că instituția a îndeplinit jumătate din cele două măsuri impuse, celelalte jumătăți rămând neîndeplinite pentru că nu a fost recuperat prejudiciul. Dacă în urmă cu un an de zile, la raportul de follow-up din 2022, auditorii publici externi imputau instituției că nu a stabilit, prin cercetare administrativă, expertiză contabilă sau alte documente, persoanele care se fac răspunzătoare de prejudiciu, acum nu au mai precizat nimic referitor la acest lucru, nici măcar dacă a fost efectuată vreo cercetare administrativă. Reprezentații Camerei de Conturi au luat în considerare acțiunile instituției deschise pe cele două căi, cea civilă și cea penală, deși acestea sunt în stadiul de cercetare, nicidecum în cel final, de pronunțare al vinovaților. Dosarul evoluează cu frâna de mână trasă, pentru că la aproape doi ani de la începerea anchetei penale, Parchetul de pe lângă Judecătoria Vaslui nu a înaintat dosarul în fața instanței. În partea civilă, un dosar a fost suspendat până la soluționarea dosarului de urmărire penală, iar celălalt a început cu două termene de amânare.
Reamintim că un raport al Curții de Conturi, realizat în 2021, a scos la iveală cum, timp de trei ani, s-au furat peste 300.000 lei din conturile de la Trezorerie. Aceștia erau scoși din conturile Finanțelor Publice Vaslui, în baza CEC-urilor de numerar, iar apoi justificați cu facturi false. Pentru ca totul să pară „real”, au fost folosite două firme radiate în 2008, adică inexistente din punct de vedere fiscal. Ba mai mult, au fost operate plăți în fals (nereale) către anumiți furnizori. Spre exemplu, în 2020, Muzeul Județean a plătit 42.929 lei pentru cartușe, tonere, acuarele, pensoane, măști de protecție, prestări de servicii la evenimente culturale, rechizite, furnizare gaz și materiale pentru reparații, dar achizițiile în realitate nu au fost făcute. Facturile și ordinele de plată au fost falsificate, iar furnizorii trecuți în documente au spus că nu au livrat bunurile către instituție, prin urmare nici nu au încasat banii. O parte din prejudiciu a fost recuperat. „Ulterior întâlnirii echipei de audit cu conducerea muzeului, managerul entității, Mocanu Ramona Maria, a formulat plângere penală, însă doar pentru prejudiciul de 138.360 lei (n.r. recuperat ulterior de la fosta secretară cu atribuții de caserie)”, se arată în Raportul Curții de Conturi. Directoarea a explicat, apoi, că a cerut recuperarea prejudiciului doar pentru un an întrucât “noi am avut dreptul să cerem (n.r. ANAF-ului) doar extrasele de pe 2020, nefiind organe de control”. Curtea de Conturi a identificat două persoane (n.r. foste angajate) vinovate de producerea prejudiciului: „în perioada 2018-2020, prin neîndeplinirea sarcinilor de serviciu de către M. M. B. – contabil șef și M. B. – secretar, s-a produs o pagubă bugetului local în sumă totală de 308.594 lei, sumă care provine din banii care au fost ridicați din Trezorerie și pentru care s-au întocmit documente false pentru a acoperi lipsa din gestiune sau nu există documente justificative, pentru care au fost calculate majorări de întârziere la plată în cuantum de 52.635 lei”.
Camera de Conturi a impus muzeului județean să extindă verificările asupra tuturor sumelor ridicate prin CEC-uri din conturile Trezoreriei
În urma controlului respectiv, auditorii publici externi au impus muzeului nouă măsuri spre implementare până pe 29 noiembrie 2021. Până la controlul de follow-up din 2022, cinci măsuri au fost implementate, două – implementate parțial și două neimplementate. Măsurile nepuse în practică erau: “extinderea verificărilor în termenul de prescripție în vederea stabilirii întinderii și cuantificării prejudiciului privind plățile efectuate pentru decontarea nelegală a unor cheltuieli fără documente justificative, recuperarea acestuia, cu perceperea de majorări de întârziere calculate pentru perioada de când s-a produs prejudiciul până la recuperarea integrală, inclusiv analizarea oricăror forme de răspundere pentru recuperarea sumelor plătite nelegal” și “verificarea în interiorul termenului de prescriere a integralității tuturor sumelor ridicate prin CEC-uri din conturile de disponibilități de la Trezoreria Vaslui, a realității plăților efectuate prin casierie (n.r. inclusiv stabilirea și cuantificarea prejudiciului cauzat, precum și stabilirea persoanelor care se fac vinovate de păgubirea bugetului județean); organizarea operațiunilor cu numerar derulate prin casieria entității cu aplicarea procedurilor operaționale de lucru”. Întrebată de auditorii publici externi de ce instituția pe care o conduce nu a putut să implementeze cele două măsuri, directoarea Ramona Mocanu a explicat: “complexitatea măsurilor pe care le-am avut de îndeplinit a necesitat o perioadă mare de timp; având în vedere că trebuie să ne continuăm și activitatea curentă și trebuie să rezolvăm și un număr mare de deficiențe din anii anteriori a dus la neîndeplinirea măsurii”. La aceeași întrebare, actualul contabil șef a răspuns: “măsura de față necesită o perioadă de timp mare pentru verificare și analiză a documentelor existente la dosare; lipsa timpului necesar nu mi-a permis ducerea la îndeplinire a acestei măsuri”.
Al doilea control de follow-up, realizat la sediul Camerei de Conturi, “prin analiză documentară”
Astfel, muzeul a mai primit un termen până la care să implementeze măsurile nepuse în practică sau puse parțial în practică: 28 noiembrie 2022. După această dată a urmat un nou control de follow-up în care s-a verificat modul de implementare a recomandărilor/măsurilor dispuse de Camera de Conturi Vaslui. Cum s-a realizat acest control de follow-up? “Prin analiză domentară la sediul Camerei de Conturi Vaslui. Facem precizarea că entitatea cu adresele nr. 879/27.05.2022 și nr. 18083/24.11.2022, înregistrate la Camera de Conturi, a prezentat modul de îndeplinire a punctelor nr. 5, nr. 14, nr. 16 și nr. 17 (…). Ulterior, entitatea a transmis pe e-mail completări la documentația referitoare la modul de îndeplinie a măsurilor dispuse prin decizie (…)”. Concluzia verificării de follow-up a fost următoarea: o măsură a fost implementată integral, iar trei implementate parțial (n.r. – inventarierea generală a patrimoniului, extinderea verificărilor și cuantificării prejudiciului privind plățile decontate nelegal, fără documente justificative, și extinderea verificărilor și cuantificării prejudiciului cauzat bugetului județean prin sustrageri de numerar). “Consiliul Județean, ordonator principal de credite și ordonatorul terțiar de credite Muzeul Județean “Ștefan cel Mare” Vaslui au obligativitatea continuării tuturor demersurilor legale în vederea stabilirii cauzelor, a răspunderii și recuperarea în totalitate a prejudiciului, inclusiv a majorărilor de întârziere actualizate până la data încasării, în conformitate cu prevederile legale în vigoare. (…) Măsurile propuse de entitate, detaliate la cele trei recomandări, se vor realiza corelat cu acțiunile întreprinse (cercetare penală, luarea măsurilor de rezultat – cercetare civilă). Auditoriul public extern a reiterat aplicarea constantă și consecventă a tuturor măsurilor în vederea recuperării prejudiciilor, cu perceperea de majorări de întârziere actualizate până la data recuperării”, se arată în raportul de follow-up al Camerei de Conturi Vaslui.
Dosarul evolueaza cu frâna trasa la Parchetul de pe lîngă Judecatorai Vaslui. Aceasta metoda este tipic procurorilor comunisti din Vaslui. De ce nu scrieti si de dosarul celor 7 angajati ai Primartiei Vaslui anchetati pentru abuz in serviciu, care tot asa merge cu frâna trasă de procurorii vasluieni
Ce buze formate pentru carici are madama, nea mitică știeee!
Le-a uitat de mult. Acum le are pe ale lui Teodora Panainte si Ana sefa de cabinet.
Parcă Teodora e și cânătăcioasă la flaut cu gușă ,foarte tare.
O femeie cu o carieră de moașă într-o comună de la țară a reușit să devină directoarea Muzeului din municipiul Vaslui, grație implicării în politică. Deși nu are aparent competențele necesare pentru a conduce această instituție a statului român, a fost menținută în funcție.
Conform articolului din ziarul „Vremea Nouă”, Camera de Conturi a efectuat o serie de verificări extinse la Muzeul Județean. Acestea au fost inițiate în urma unor suspiciuni de nereguli financiare și de gestionare. În ciuda presiunii și a controalelor riguroase, nu au fost descoperite lipsuri financiare sau prejudicii față de cele constatate de auditori.
Cu toate acestea, întrebări legate de competența și eficiența directoarei rămân în aer. În mod particular, se ridică îngrijorări cu privire la modul în care ea a fost numită în funcție și la impactul pe care această decizie ar putea să îl aibă asupra instituției. Deși verificările extinse ale Camerei de Conturi nu au scos la iveală lipsuri financiare, ele au evidențiat nevoia de o conducere mai competentă și de o gestionare mai eficientă a instituției.
În acest context, publicul și comunitatea locală se întreabă dacă numirea unei persoane fără experiență și competențe în domeniul muzeal într-un rol atât de important este cea mai potrivită alegere pentru viitorul Muzeului din Vaslui.