• numărul nasterilor a scăzut semnificativ în prima jumătate a acestui an, putin peste 1.800 de bebelusi venind pe lume • în schimb, mai bine de 3.000 de oameni au murit • în Neamt sînt aproximativ 160.000 de persoane diagnosticate cu boli cronice •
Lucrurile par să meargă din ce în ce mai prost pentru judetul Neamt, cel putin din punct de vedere demografic. De la o lună la alta si de la un an la altul numărul nasterilor scade continuu si, cel mai probabil, în următorii 10-20 de ani, o femeie gravidă sau un nou născut vor fi o raritate pentru zona noastră. Nu acelasi lucru se poate spune despre decese, deoarece în Neamt se moare cu spor. Cam acesta este tabloul sumbru ce se prefigurează din indicatorii statistici centralizati de Directia de Sănătate Publică pe baza raportărilor medicilor specialisti si ale spitalelor. Astfel, în primele sase luni ale anului 2011, au venit pe lume în maternităti
doar 1.847 de copilasi, cu 332 mai putini decît în acelasi interval de timp din anul precedent. Scăderea a fost sesizată la toate maternitătile din judet, cea mai serioasă fiind la spitalul din Roman unde s-a ajuns la doar 687 de nasteri fată de 823 cîte fuseseră în semestrul întîi anul trecut, scăderea fiind de 123. Nici maternitatea pietreană nu stă grozav din acest punct de vedere, în prima jumătate a acestui an înregistrînd doar 477 de nasteri, cu peste 100 mai putine decît anul precedent. Si totusi, numărul acestor nasteri ar putea fi mai mare, deoarece în statisticile DSP figurează în 2011 si 209 nasteri la Spitalul Roznov si 134 la Spitalul Bicaz, desi aceste unităti s-au închis încă din aprilie. Se pare că, de fapt, acesti nou născuti au venit pe lume la Piatra, cel putin în ultimele 3 luni de raportare, dar apar în continuare în statistici după domiciliul părintilor. Dacă numărul nasterilor este tot mai mic de la o lună la alta, numărul deceselor este cu mult prea mare. Astfel, potrivit indicatorilor, în perioada ianuarie-iunie 2011, au murit 3.131 de persoane, cei mai multi ca urmare a unor afectiuni cronice, pe primele locuri din punct de vedere al cauzei fiind bolile cardiace, afectiunile respiratorii si cancerul. Comparativ cu anul trecut, numărul mortilor a scăzut cu 94, ceea ce ar putea fi considerat pînă la urmă o veste bună. Cu toate acestea, numărul mortilor este cu mult mai mare decît al nasterilor, fapt ce face ca sporul populatiei să fie de 1.248, dar din păcate, pe axa negativă. Sporul populatiei ar trebui să fie pozitiv, după cum îi este si numele, iar pentru asta ar trebui ca nasterile să fie mai numeroase decît decesele. Din păcate, de mai bine de 10 ani, în Neamt nu mai există decît spor negativ, nemtenii murind în număr mare, iar nou născutii fiind tot mai putini.
Un nemtean din trei suferă de o boală cronică
Un nemtean din 3 suferă de o boală cronică, fie că este vorba de diabet, boli psihice sau cardiace, iar partea cea mai proastă este că de la o lună la alta numărul acestora creste. În evidente figurează aproximativ 160.000 de persoane care fuseseră diagnosticate cu boli cronice, ceea ce înseamnă că la o populatie de mai putin de 500.000 de oameni care sînt prezenti faptic în judet, o persoană din 3 suferă de o boală gravă. Centralizările arată că în judet, există circa 20.000 diabetici, peste 3.000 de persoane ce suferă de epilepsie, circa 62.000 de persoane au hipertensiune arterială si mai bine de 27.000 au fost diagnosticati cu cardiopatie ischemică. Peste 5.000 de nemteni au afectiuni cerebro-vasculare, peste 8.500 fuseseră diagnosticati cu diverse boli pulmonare grave, circa 9.000 sufereau de boli ulceroase si tot pe atîti aveau ciroză hepatică. Trist este că circa 13.000 de nemteni suferă de cancer, iar mai bine de 7.000 de oameni au o formă sau alta de afectiune psihică, boli care se ameliorează în cel mai bun caz, dar nu se vindecă total. Comparativ cu aceeasi lună a anului precedent, numărul suferinzilor a crescut cu aproximativ 10.000 de persoane, ceea ce reprezintă foarte mult. Cea mai mare crestere, de aproximativ 4.000 de pacienti, a fost la afectiunile cardiace, în special la hipertensiune arterială. Medicii cred că aceste îmbolnăviri în număr tot mai mare sînt cauzate de alimentatia nepotrivită, plină de grăsimi, sedentarismul ce are drept consecintă directă obezitatea, dar si stresul de zi cu zi. Iar bani pentru programele nationale de sănătate sînt din ce în ce mai putini.
