Murgeniul, de la Alexandru cel Bun si Stefan cel Mare pânã în prezent. Ideile revolutionare ale actualului primar

ISTORIE SI PREZENT… Primele însemnãri scrise despre Murgeni drept o comunitate de oameni liberi (rãzesi) apar în timpul domniei lui Alexandru cel Bun (1400-1432) si se adaugã în timpul lui Stefan cel Mare (1457-1504). În teritoriul Murgeniului sunt atestate documentar si arheologic urmãtoarele sate, care existã si astãzi: Cârja, Floreni, Lãtesti, Raiu, Sãrãteni si Schineni. Viata comunitãtii ca sat se continuã pânã în anul 1844, datã la care ia fiintã „târgul” Murgeni, satul vechi fiind desfiintat. Acesta se întindea de la pârâul cunoscut ca Elan în vest, pânã la mijlocul dealului la est, de o parte si de alta a pârâului denumit Oita. Comunistii îl retrogradeazã din nou la statut de comunã, iar din 2003 redevine târg, adicã oras. Locuitorii nu au fost atât de încântati de noul statut al comunitãtii lor, precum politicienii, fiindcã au fost nevoiti sã plãteascã taxele si impozitele ca pentru oras, desi Murgeniul e departe de a semãna cu o localitate urbanã. Cu numai 3.500 de locuitori , cât are orasul efectiv, e greu sã nu obeservi cã trãiesti ca la tarã, pe drumuri de pãmânt si WC în curte. Actualul primar are un plan de dezvoltare a comunitãtii, care cuprinde integrarea intensivã a romilor în comunitatea murgeniului. „Cu urã nu rezolvi nimic. Dispretuindu-i, arãti cã esti mai jalnic decât ei. Iar mergând cu ei împreunã pentru dezvoltarea comunitãtii, câstigi. Eu vreau însã mai mult. Vreau ca sã-i conving cã aici este cãminul lor si copiii lor sã fie viitori medici, profesori sau functionari ai murgeniului de mâine”.

Între anii 1908-1921, fizionomia satului Murgeni nu se schimbã foarte mult, dar i se adaugã un centru specific comunitãtii evreiesti cu scoalã. Aceasta s-a construit în 1918. Spitalul deja era. Acesta a fost construit în 1908. Printre alte obiective apare si Casa Ceferistilor (1917) sau moara (1912). În 1916 s-a introdus iluminatul strãzilor cu felinare cu gaz lampant. Între anii 1921-1944, Murgeniului i se mai adaugã o mahala, denumitã „Satul Nou” s,i pentru a arãta a târg, se paveazã strada principalã cu piatrã cubicã. Odatã cu aparitia socialismului în anii 1950-1960, se produc anumite schimbãri în aspectul edilic al Murgeniului. Astfel, se realizeazã numeroase edificii economice si social -culturale (fabrica de produse lactate, centru de vinificare, piata pe o suprafatã de 1.800 mp, s-au modernizat drumurile, constructia cãminului cultural iar în 1957 a luat fiintã liceul de culturã generalã, etc.) Multe dintre acestea sunt si astãzi, dar tot la fel de multe s-au desfiintat ori s-au privatizat dupã perioada comunistã.

Personalitãtile orasului Murgeni

Târgul Murgeni, ca o urbe care se respectã, a fost înnobilatã si cu o serie de personalitãti notabile, care au dus faima orasului peste mãri si tãri. Vorbim de Cotoroi Andrei (1988 – în viatã), un luptãtor pentru drepturile omului, om politic conservator, iubitor de oameni si membru titular al DCU Academiei de Stiinte Sociale din Dublin sau de Nicolae Profiri (1886 – 1967), un inginer si om politic comunist, membru titular al Academiei Române. Urmeazã Constantin Balmus (1898 – 1957), un filolog, specialist în limbile clasice, membru titular al Academiei Române, dar si Ioan Jak Rene Juvara (1913 – 1996), medicul chirurg, profesor universitar la Facultatea de Medicinã din Bucuresti, membru de onoare (1992) al Academiei Române, pe care si-l amintesc cu drag toti medicii actuali care au studiat Medicina în Bucuresti.

Cum a ajuns Murgeniul oras în 2003, satul cu 20 de blocuri!

Orasul Murgeni avea în 2003, oficial, peste 8.000 de locuitori , cu toate cele sase sate aflate în zestrea acestuia: Cârja, Floreni, Lãtesti, Raiu, Sãrãteni si Schineni. În localitatea Murgeni trãiau aproximativ 3.500 de suflete si populatia majoritatã era de etnie romã (peste 2.000 la un recensãmânt fãcut în 2012 de Primãria Murgeni). Proaspãtul oras si-a rezolvat atunci, cu adjudecarea rangului, problema apei potabile, a asfaltãrii strãzilor principale si a balastãrii celorlalte drumuri. 20 de blocuri au rãmas încremenite si acum, semn cã socialistii puneau mare pret pe dezvoltare, însã apartamentele erau încãlzite cu sobe pe lemne, iar apa pentru wc-uri se cãra cu gãleata din fântâni. Populatia, ca si acum, se ocupa cu agricultura si cresterea animalelor, nefiind prea multe locuri de muncã în afarã de cele asigurate în putinele instutii de stat care mai existã. Judecãtoria a fost închisã în 2009, iar cel mai mare investitor privat, care asigurã în jur de 60-70 locuri de muncã într-o fabricã de mobilã, a cam îmbãtrânit.

Politica si administrația localã în prezent. Noile planuri ale edilului Cazacu

SINCRONIZARE…Conform recensãmântului efectuat în 2021, populatia orasului Murgeni a scãzut la 6.853 de locuitori, fatã de recensãmântul anterior din 2011, când fuseserã înregistrati 7.119 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (58,92%), cu o minoritate de romi (25,48%), iar pentru 15,57% nu se cunoaste apartenenta etnicã. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (63,49%), cu o minoritate de penticostali (20,3%), iar pentru 15,85% nu se cunoaste apartenenta confesionalã. Orasul Murgeni este condus acum de  Eduard Cazacu, de la Partidul Social Democrat, care are ambitii mari. Acesta îsi doreste ca cei din comunitatea romã sã se integreze mai mult în comunitate, copiii lor sã meargã la scoli superioare si sã fie viitorii profesori, medici sau functionari ai institutiilor de stat. „Nimeni nu vine la Murgeni, vorbim de doctori, profesori sau functionari. Stau la început pentru stagiu, cã aici au primit repartitia, si dupã pleacã cât mai departe. Solutia stã în mâinile noastre. Le-am explicat celor din comunitatea romã, sã aibã încredere în scoalã, sã-i ajute pe profesori în formarea unor copii din comunitatea lor, care mai târziu sã se întoarcã aici, sã fie viitorii intelectuali. Numai asa vom putea integra romii cu adevãrat în comunitate, prin copiii lor, care vor fi sprijinul nostru de mâine. Dacã îi trimitem în Anglia la cersit sau ca sã primeascã alocatie, nu facem nimic. Pentru cã vã rog sã tineti cont, romii au o mostenire geneticã bunã, sunt ambitiosi si aratã cã pot sã se sincronizeze rapid la evolutia tehnologicã a lumii si la trendul comunitãtilor moderne din tãrile vestice”, a spus primarul Cazacu.