Revoltator: 47 de politisti acuzati de luare de mita din „Lotul Albita” sunt pe cale sa scape basma-curata din cauza muncii de instrumentare din dosar, munca facuta de-a dreptul cu picioarele si parca in ras.
Procurorii, patru la numar, au facut de-a dreptul „cu picioarele” mult-mediatizatul dosar de coruptie de la vama Albita, in care retinerile s-au efectuat cu elicopterul. Plimbat degeaba un an de zile printre instante, dosarul, in care 47 de politisti de frontiera sunt acuzati de grave fapte de coruptie, a fost trimis inapoi la anchetatori. Practic, totul se reia de la zero. Care sa fie motivul? Judecatorii Curtii de Apel sesizeaza in motivarea hotararii nereguli grave facute de procurorii DNA in rechizitoriu. Printre cele mai revoltatoare erori: procurorii ii acuza pe inculpati de sute de luari de mita, insa nu precizeaza nici macar o persoana care a dat mita. O alta: suma totala a mitei e calculata in functie de numarul de ore de serviciu, fara nici o alta proba suplimentara. Incredibil: desi e vorba de un rechizitoriu, in care trebuie administrate probe irefutabile, aici este ca si cum am sta cu amicii la o bere si ne-am da cu parerea despre coruptia din tara. Pana in prezent, la peste un an de la retinerile spectacu-loase, nu a fost audiat niciun inculpat. Asta pentru ca instantele din Iasi, Vaslui si Bucuresti au jucat ping-pong cu dosarul. Au avut si de ce.
47 de politisti de frontiera acuzati de constituire la un grup infractional si luare de mita ar putea scapa basma curata din cauza unor erori de incepator facute de procurorii care i-au trimis in judecata. Curtea de Apel Iasi a decis la finele lunii trecute sa trimita dosarul „Lotului Albita” inapoi la procurorii Directiei Nationale Anticoruptie Iasi. Judecatorii motiveaza inapoierea dosarului pe baza unor erori care ar fi fost facute de anchetatori pe parcursul urmaririi penale, dar si in intocmirea rechizitoriului prin care inculpatii au fost trimisi in judecata.
700 de fapte de coruptie, niciun spagar
Cea mai mare gafa a procurorilor este legata de actiunile de luare de mita, de care sunt acuzati politistii de frontiera. In rechizitoriul intocmit de DNA se vorbeste despre aproximativ 700 de astfel de fapte, insa nu se da numele nici macar unei persoane care ar fi dat spaga. „Infractiunea de luare de mita, continutul constitutiv al acesteia, presupune participarea a cel putin doua persoane, una care primeste bani sau foloase materiale si una care ofera astfel de bunuri, voit sau constrans. Potrivit art. 202 C.pr.pen., organele de urmarire penala au si obligatia de a strange probele necesare pentru lamurirea cauzei sub toate aspectele in vederea justei solutionari a acesteia. In prezenta cauza, desi se retin nu mai putin de 700 de actiuni care realizeaza fiecare in parte continutul infractiunii de luare de mita, retinuta in forma continuata pentru fiecare inculpat, nu a fost identificata nici o persoana dintre cele care au dat bani sau alte foloase inculpatilor trimisi in judecata”, precizeaza judecatorii in motivare.
Rechizitoriu: o „compunere colectiva” si incompleta
Judecatorii continua analiza materialului oferit de DNA si sesizeaza alte nereguli ale procurorilor. Rechizitoriul a fost intocmit de patru procurori, fapt contrar legii, care prevede ca „nici o dispozitie legala, cu exceptia cazului cand rechizitoriul este intocmit de un procuror stagiar, nu reglementeaza o compunere colectiva la intocmirea actului de sesizare a instantei”, se mai precizeaza in motivare. Judecatorii mai spun ca desi rechizitoriul a fost intocmit de patru procurori, care au beneficiat si de ajutorul mai multor politisti, anchetatorii nu au reusit sa descrie faptele de care sunt acuzati cei 47 de politisti de frontiera si ca acestia s-ar fi prevalat pentru a motiva faptele de coruptie doar de declaratiile inculpatilor, dar nu au adunat probe pentru „aflarea adevarului si justa solutionare a cauzei.”
Judecatorii mai sustin ca anchetatorii au calculat dupa ureche sumele de bani pe care politistii le-ar fi luat ca mita. Astfel, se precizeaza in motivare, procurorii au cerut confiscarea unor sume de bani de la inculpati, calculand spaga luata de acestia dupa o suma medie pe tura, inmultita cu numarul de zile in care acestia au fost prezenti la serviciu. „Daca un numar de patru procurori si un numar impresionant de politisti care au efectuat urmarirea penala nu au putut stabili obiectul material al infractiunilor de luare de mita, este de neconceput ca in timpul judecatii sa fie stabilite sumele de bani ori bunurile ce trebuie confiscate. Nu se poate stabili o suma «medie» asa cum se solicita prin actul de sesizare, intrucat ar fi contrar dispozitiilor art. 254 A. 3 Cod penal”, sustin judecatorii, care mai pricizeaza ca anchetatorii ar fi dispus masuri preventive in cazul unui inculpat, lucru care doar instanta are dreptul sa-l faca.
Rechizitoriu facut inainte de inceperea anchetei
Ultima gafa de proportii amintita in motivare este data la care a fost intocmit rechizitoriul. Acesta, sustin judecatorii, a fost facut la 14 aprilie 2010, cu aproximativ un an inainte de a se incepe urmarirea penala. „Intrucat aceste aspecte de nelegalitate a urmaririi penale, de nelegalitate a sesizarii instantei au fost identificate concomitent cu verificarea regularitatii actului de sesizare, act de sesizare care pentru considerentele expuse nu a fost corect intocmit, pentru corectarea aspectelor care privesc legalitatea urmaririi penale, legalitatea sesizarii si regularitatea rechizitoriului, cauza va fi restituita procurorului (adica Parchetului din care fac parte procurorii care au intocmit actul de sesizare)”, conchid judecatorii in motivare. De mentionat ca procurorii DNA au printre cele mai mari salarii din domeniul judiciar. Astfel, salariul unui procuror incepator se situeaza la aproximativ 5.000 de lei pe luna, in timp ce lefurile celor cu state mai vechi in functie ajung si la 10.000 de lei lunar.
Dosarul a fost plimbat pe la trei instante din tara
Reprezentantii DNA Iasi resping insa solutia instantei. Ei spun ca au facut recurs impotriva deciziei de restituire a dosarului. Acesta urmeaza sa fie judecat la Inalta Curte de Casatie si Justitie, dupa ce procurorii vor motiva, la randul lor, recursul. „Nu suntem de acord cu restituirea cauzei. Urmeaza sa primim si noi motivarea judecatorului, pentru a prezenta si motivele recursului nostru”, ne-a spus Luminita Merisescu, purtator de cuvant la DNA Iasi.
Cei 47 de politisti de frontiera ce sunt inculpati in dosarul „Lotului Albita” au fost trimisi in judecata la jumatatea lunii aprilie 2011, insa cauza a fost plimbata intre instante in ultimul an fara ca macar unul dintre acuzati sa fie audiat. A fost inregistrat pentru prima data la Curtea de Apel Iasi, dupa care declinat catre Tribunalul Vaslui. Magistratii de acolo l-au trimis apoi la Inalta Curte de Casatie si Justitie a Romaniei, acolo de unde la inceputul acestui an a fost trimis inapoi la Iasi.
www.ziaruldeiasi.ro
