Topul firmelor vasluiene, ieri si azi
TOP Astãzi, la Vaslui, ca în fiecare an, are loc Topul Firmelor, o actiune care încununeazã eforturile depuse de mediul de afaceri. Si, tot ca în fiecare an, cei mai buni manageri din judet sunt premiati pentru rezultatele economice ale anului trecut, într-o ceremonie adaptatã vremurilor noastre. La editia cu numãrul 19 putem spune cã avem multe confirmãri, multe firme care au rãmas în activitate cu toate greutãtile inerente perioadei, în timp ce peste alte firme, care odinioarã fãceau cunoscut judetul prin produsele realizate, sunt praf si pulbere. La propriu, cum este cazul fostei întreprinderi de materiale izolatoare, Hitrom, unicã în zona Moldovei, dar care nu mai existã nici mãcar scriptic, pentru cã halele au fost detonate si cãrate cu camioanele la drumuri. O altã întreprindere peste care s-a asternut uitarea este Movas, fabrica de mobilã care, cu 10-15 ani în urmã, producea mobilier pentru pietele din Europa, cu mult succes.
Topul Firmelor, 1997. Din cele 3.274 de firme care au depus bilantul pe 1996, au îndeplinit criteriile de participare un numãr de 353 de societãti. La acea vreme, 91% din firmele selectionate erau private. Dintre acestea, 169 de societãti au ocupat locurile 1-10 în top, din care 149 proveneau din mediul privat si restul aveau capital de stat. Mai functionau încã marile fabrici din judet, precum Mecanica, Combinatul de Fire Sintetice, Hitrom, Varotex (combinatul de la intrarea în Vaslui, care producea material textil pentru toatã România). În 1998, doi ani mai târziu, firmele private luau grosul premiilor, fiind pe primele locuri firme precum Racova, Hitrom, Vidisamp, Husana, Muntenita, Tutova, Ulvas, Scorilo, pentru ca în 2000, din cele peste 3.500 de firme care au depus bilanturile contabile pe 1999, doar 156 sã intre în top. Doar 79 au ocupat primele trei pozitii. În acel an, au primit diplome de excelentã, care se acordã societãtilor situate în ultimii trei ani pe unul din primele trei locuri, un numãr de 25 de firme, printre care Badotherm – AMC, Racova, Comcereal, Prodivex Husi, Scorilo Husi, Ulvas, Confectii Bârlad, Confectii Vaslui, Vastex. Din acel moment, a început declinul accentuat al economiei locale. În 2006, la Topul Firmelor, presedintele Camerei de Comert, Ionel Constantin, remarca un lucru interesant. Fondurile europene erau vãzute drept colacul de salvare a economiei locale, lucru confirmat în parte de evolutia economiei din judet. „Fondurile Structurale si de Coeziune destinate României din 2007 pânã în 2013 vor duce la ajustarea disparitãtilor semnificative existente între regiunile tãrii si chiar în interiorul acestora. Avem convingerea cã un portofoliu de proiecte de calitate, o muncã sustinutã si un sistem de management eficient vor face ca numãrul firmelor din judetul Vaslui cu performante remarcabile – precum cele clasate în competitia „Topul Firmelor 2006 – sã creascã de la un an la altul”, credea Ionel Constantin. Atunci, cu sase ani în urmã, la întocmirea topului participau 5330 agenti economici, din care, dupã aplicarea, criteriilor economice si neeconomice eliminatorii, erau eliminati 4881.
Vasluiul anului 2012: Europa, atât de departe…
Astãzi, oamenii de afaceri din judet sunt premiati la Topul Firmelor. Un top situat sub imperiul pierderii suferite de curând de membrii CCIA, dupã decesul celui care a condus multi ani de zile Camera, Tudor-Dorel Nedelcu. În Topul Firmelor 2012 sunt prezente doar 703 firme, din care 195 s-au clasat pe locul întâi, 110 au ocupat pozitia a doua în top, iar al treilea loc este ocupat de un numãr de 82 de firme. Nu mai existã marile combinate agricole sau industriale, nici fabricile care produceau utilaje si subansamble pe vremuri. Firmele rãmase, care sunt cu totul altele decât cele de acum douã decenii, au mari probleme. O recunoaste chiar presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui, Ionel Constantin. „Noi continuãm sã vedem „jumãtatea plinã a paharului”, organizând acest eveniment. Alfel, si în anul 2011 firmele au continuat sã anunte reduceri de personal, piata creditului a devenit mai scumpã, dar si mai putin lichidã, iar oamenii sunt mult atenti la modul în care cheltuiesc si îsi gestioneazã bugetele. Trãim pe un fond de incertitudine, dat de efectele crizei economice. De aceea ne înclinãm în fata performantei si încercãm, an de an sã adunãm laolaltã învingãtorii, sã oferim trofee, distinctii si diplome, ca mãsurã a reusitelor obtinute peste timp”, explicã presedintele Camerei. Din pãcate, miile de specialisti din fabricile de elitã de odinioarã lucreazã în strãinãtate, în meserii total diferite de ceea ce fãceau odinioarã.
