Preţurile la apa rece şi apa uzată, care au crescut cu până la sută la sută în mai puţin de trei ani, vor fi majorate şi anul acesta, şi anul viitor * Apă Canal pune scumpirile pe seama creşterii preţurilor la materiile prime
Ştiţi cu cât s-au scumpit, din 2010 încoace, apa chioară, căreia Apă Canal îi zice potabilă, şi cea care, după ce tragem apa, devine uzată? Cu 95 de bani apa, respectiv cu 94 de bani canalizarea. Nu e mult? Procentele vă contrazic. Preţul apei a crescut în acest interval cu aproape o treime, iar cel al canalizării s-a dublat! Acum, dacă nu cumva ţevile băgate în pământ în ultimii ani de clientela politică a puterii locale transformă lichidul în apă plată, explicaţiile Apă Canal nu par să fie suficient de convingătoare ca sutele de mii de consumatori să înţeleagă de ce apa din reţeaua urbană este atât de scumpă. Cu atât mai mult cu cât societatea deţine monopolul pe activitatea de furnizare a apei.
Majorări de sută la sută în mai puţin de trei ani
În 2010, când Apă Canal a devenit operator regional, metrul cub de apă potabilă costa 2,98 de lei, iar metrul cub de apă uzată costa 90 de bani, TVA inclus. Preţurile au fost majorate şi în 2011, şi în 2012, ajungând la 3,93 de lei/mc de apă, respectiv la 1,84 de lei/mc de apă uzată. În procente, vorbim de scumpiri de 31,8 la sută la apă şi de 104,4 la sută la canalizare!
Şi asta în condiţiile în care calitatea serviciilor nu pare să se fi îmbunătăţit. “Bag haine albe în maşina de spălat şi le scot galbene. Apa este, în mod evident, murdară. Asta se întâmplă din când în când, dar calitatea apei nu e loterie”, spune o gălăţeancă de la blocul M4A, din Piaţa Energiei.
Apă Canal spune că a fost nevoită să opereze scumpiri succesive ale serviciilor furnizate gălăţenilor deoarece, pe de o parte, preţurile materiilor prime au crescut şi, pe de altă parte, a trebuit să-şi amortizeze investiţiile făcute în propriile reţele. “Începând din 2010, societatea noastră a operat mai multe creşteri de tarife pentru că trebuia să acopere atât scumpirile la energie electrică şi gaze, cât şi investiţiile realizate în infrastructura de apă şi apă uzată din municipiul Galaţi prin proiectul ISPA, care tocmai se încheiase şi prin care am înlocuit conducte şi am construit staţia de epurare. La toţi aceşti factori se adaugă, desigur, indicele de inflaţie”, declară purtătorul de cuvânt de la Apă Canal, Cornelia Arnăutu.
Purificarea costă de rupe
Principala materie primă pe care societatea o utilizează este, însă, apa brută. Iar apa brută este foarte ieftină. Asigurându-şi mare parte din consum din Dunăre, cea mai mare sursă de suprafaţă a regiunii, Apă Canal achiziţionează apa fluviului de la ArcelorMittal Galaţi, proprietarul Prizei Dunării, cu 9 bani/mc! ArcelorMittal a afirmat în repetate rânduri că subvenţionează oraşul, acest tarif neacoperindu-i nici măcar costurile de exploatare a Prizei. Şi, deşi s-a dublat din 2010 încoace, preţul la care Apă Canal cumpără apa de Dunăre de la ArcelorMittal a rămas, totuşi, derizoriu în comparaţie cu cel la care o vinde populaţiei, de 3,93 de lei/mc. Matematic, asta înseamnă că, după ce o purifică, Apă Canal vinde apa la un preţ de 43 de ori mai mare decât cel la care o achiziţionează!
Diferenţa de preţ este şi mai mare pentru consumatorii de la bloc. Obligaţi să acopere şi pierderile din reţea, aceştia plătesc apa la un preţ mult mai ridicat decât cel oficial. Un locatar al blocului D1 din Ţiglina 1, de exemplu, se plânge că este facturat la un tarif de 5,78 de lei/mc pentru apa rece – şi cea pe care o consumă, şi cea care ajunge, misterios, în zona pierderilor. Un alt gălăţean, din Micro 39, spune că preţul apei ajunge şi la 6,35 de lei/mc la el în asociaţie, în timp ce în Micro 17 există consumatori care plătesc peste 7 lei/mc.
Tarifele la apă şi canalizare cresc din nou
Dacă tarifele pe care le plătiţi acum pentru apă şi canalizare vi se par ridicate, nu urmează veşti bune nici pentru viitor. Apă Canal anunţă noi scumpiri la servicii! “Anul acesta este prevăzută o creştere cu 12,5 la sută a preţului apei şi cu 10 la sută a preţului apei uzate. Scumpirile vor fi operate la 1 iulie 2013 şi vor fi urmate, la 1 iulie 2014, de altele: de 2 la sută la apă şi de 17 la sută la canalizare”, afirmă Cornelia Arnăutu.
Apă Canal încearcă să se scuture de vină, spunând că politica de ajustare periodică a preţurilor i-a fost băgată pe gât odată cu fondurile consistente cu care Uniunea Europeană o hrăneşte ca să extindă reţelele de apă şi canalizare în judeţ. “Prin contractul de finanţare pe POS Mediu s-a stabilit planul de evoluţie a tarifelor practicate de Apă Canal. Planul prevede creşteri anuale de tarife până în 2014. Accesarea proiectelor cu finanţare europeană, cum este proiectul de 130 de milioane de euro pe care îl implementăm acum, presupune o corelare a tarifelor în scopul susţinerii investiţiilor şi creşterii productivităţii”, spune purtătorul de cuvânt al societăţii.
Trebuie să precizăm faptul că toate creşterile de tarife propuse de Apă Canal trebuie avizate de Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) şi aprobate de consiliile locale ale localităţilor pe care societatea le deserveşte.
În aceste condiţii, se pare că nouă, consumatorilor, nu ne rămâne decât să ne rugăm ca, după finalizarea acestui proiect, conducerii Apă Canal să nu-i vină vreo altă idee, poate amenajarea de scări rulante către tunelurile tehnice din subteran, căci vom ajunge să plătim apa chioară la preţ de apă Evian.