ISTORIE În cadrul manifestãrilor aniversare ale Liceului Teoretic “Mihail Kolgãlniceanu” Vaslui, ieri, în zi de mare sãrbãtoare a fost lansatã monografia liceului semnatã de profesorii Nicolae Ionescu si Marin Moronescu.
Anul acesta, Liceul Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” aniverseazã 121 de ani de la înfiintare, peste un secol de muncã în slujba educatiei si a performantei, prilej cu care a vãzut lumina tiparului o lucrare semnatã de doi dintre dascãlii liceului, prof .dr. Nicolae Ionescu si prof. Marin Moronescu. Sub titlul simplu, Liceul Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui 1890-2010, cei doi au zugrãvit în literã si timp cei 120 de ani care au trecut de când aceastã institutie si-a deschis pentru prima datã portile. Publicatia este structuratã în sase mari capitole care cuprind informatii despre istoria liceului si personalitãtile lui, despre profesori, elevi si amintiri din anii de liceu. La evenimentul care a marcat lansarea cãrtii au fost invitate toate marile personalitãti ale lumii didactice vasluiene, fosti si actuali elevi ai liceului, oameni a cãror destin a fost legat de acest liceu si, nu în utimul rând, toti cei care au sprijinit demersul aparitiei acestei lucrãri. “ Acest eveniment prilejuieste lansarea unei cãrti care prezintã un crâmpei, 120 de ani din viata acestei institutii. Mi-am permis sã categorisesc acesti 120 de ani de existentã ca fiind un crâmpei în speranta cã, în timp, vor însemna doar o clipã în lunga existentã a liceului. Lucrarea celor doi profesori, Nicolae Ionescu si Marin Moronescu, este asemeni unei fotografii, care a reusit sã surprindã oamenii care si-au dedicat viata învãtãmântului, elevii care au trecut prin bãncile acestei scoli si, nu în ultimul rând, spiritul personalitãtii lui Mihail Kogãlniceanu. Meritul lor este incontestabil, iar rezultatul este de exceptie pentru cã unul a adus în ecuatie rigoarea omului de stiintã, exactitatea informatiei prin formatia lui istoricã, iar celãlalt a pus vibratia literarã si tonul evocator al omului de litere” declarã prof. Gheorghe Cârjã, directorul Liceului Teoretic “Mihail Kogãlniceanu”, cel care a si semnat cuvântul de deschidere al acestei lucrãri.
“ Tara are nevoie mai mult de caractere decât de talente”
Acestea au fost cuvintele rostite de Regele Carol I la inaugurarea oficialã a scolii în 1893 , acestea sunt cuvintele care deschid astãzi lucrarea monograficã a liceului “Mihail Kogãlniceanu”. Dupã ani multi de muncã dificilã în care au adunat informatii, au cercetat arhive, au pus cap la cap date si idei dându-le cursivitate, cei doi autori au reușit sã adune în aproape patru sute de pagini cronica a 120 de ani dragoste de muncã, de dedicatie în slujba formãrii unor Oameni. “ Lucrarea de fatã îsi propune sã celebreze în primul rând pe toti cei care si-au pus amprenta pe Liceul Teoretic <<Mihail Kogãlniceanu>> si implicit pe ceea ce înseamnã învãtãmântul vasluian, pe toti cei care au clãdit performanta, disciplina si prestigiul acestei institutii. Nu în ultimul rând, lucrarea este un omagiu adus patronului spiritual al acestei scoli, marele om politic, istoric si publicist român. Demersul nostru a izvorât din însusi modelul pe care îl reprezintã aceastã scoalã, ea merita o monografie de tinutã, dar bineînteles ca orice demers si al nostru este perfectibil” a declarat prof. dr. Nicolae Ionescu. Dupã cincizeci de ani de activitate didacticã, din care treizeci si patru dedicati liceului “Mihail Kogãlniceanu”, prof. Marin Moronescu a simtit necesitatea aparitiei acestei cãrti ca un fel de datorie a sa. “ Toti cei care au pus umãrul la transformarea Gimnaziului <<Mihail Kogãlniceanu>> în institutia pe care o reprezintã astãzi Liceul Teoretic <<Mihail Kogãlniceanu>> meritã un astfel de omagiu, fie cã sunt personalitãti, profesori de ieri si profesori de astãzi sau cei cinci mii de elevi care au ocupat un loc în bãncile acestei scoli. Le multumesc celor care au fãcut un demers asemãnãtor înaintea noastrã, prof. Cornelia Alexandru si Dumitru Marin. Îmi cer scuze dacã în paginile noastre nu se regãsesc toti cei care ar fi meritat, dar astept cu nerãbdare în virtutea unui proces firesc ca, de exemplu peste patru ani, când liceul va împlini 125 de ani, o altã astfel de lucrare, fie ea cu caracter de completare sau, de ce nu?, una continuatoare” completeazã prof. Marin Moronescu.
50 de ani în slujba învãtãmântului vasluian
Profesorul Constantin Alexandru a fost în ultimii cincizeci de ani în slujba învãtãmântului, figurã emblematicã a Liceului Mihail Kogãlniceanu. Dupã o carierã didacticã impresionantã, prof. Constantin Alexandru, alãturi de sotia sa, prof Cornelia Alexandru, sunt încã dedicati acestei institutii. Publicarea monografiei liceului a întâmpinat ceva probleme financiare care au fost în mare mãsurã depãsite, gratie unei donatii din partea familiei Alexandru.” Am fost elev, profesor si director al acestui liceu, si am considerat de datoria mea sã sprijin cum pot acest demers. Pentru cã aparitia cãrtii a fost îngreunatã de ceva dificultãti materiale am hotãrât sã suportãm noi costurile editãrii. Despre sumã am sã spun cã a fost aceea care era necesarã, iar banii provin de la despãgubirile pe care familia mea le- a primit de la Fondul Proprietatea.” a mãrturisit Constantin Alexandru, decanul de vârstã al corpului profesoral si profesorul cu cea mai intensã activitate în conducerea institutiei.
FILA NEAGRÃ
Ca de obicei, Marin si-a dat în petec
Pentru cã monografia trebuie sã fie obiectivã si nepãrtinitoare, autorii lucrãrii Liceul Teoretic “Mihail Kogãlniceanu” Vaslui 1890-2010 nu l-au omis din scrierile lor pe Dumitru Marin. Profesor de Limbã Românã la acest liceu, Dumitru Marin se regãseste prezentat în capitolul dedicat personalitãtilor care fac cinste liceului, alãturi de oameni mari ca Stefan Ciubotãrasu, Constantin Parfene,Constantin Calmuschi, ba mai mult, numele lui se regãseste în bibliografia care a servit la scrierea acestei lucrãri, dar se pare cã profesorul a fost nemultumit. Invitat astãzi la evenimentul de lansare a cãrtii, Dumitru V. Marin nu a venit, dar vocea si-a fãcut-o auzitã prin intermediul subalternului sãu, Val Andreescu. Marin nu s-a putut abtine si furios cã nu este el subiectul exclusiv al monografiei l-a însãrcinat pe trimisul sãu sã dea citire unei fituici menite sã arunce cu noroi în prof. Marin Moronescu. Mizerabil gest,nu fatã de prof. Moronescu , care i-a rãspuns cu elegantã, ci mai degrabã fatã de colegul si prietenul sãu care el însusi nu a fost deloc mândru de ceea ce i-a dictat seful sãu.
