spot_img
spot_img
5.1 C
Vaslui
29-nov.-2024
spot_img
spot_img

Moment istoric la granița județului Vaslui! Inaugurarea punctului de trecere a frontierei de la Bumbăta: “O soluție de a micșora șantajul Rusiei asupra țărilor noastre” (VIDEO | FOTO)

- Advertisement -
ÎMPREUNĂ… Sorin Grindeanu și Lucian Bode au fost așteptați la jumătatea podului de Ana Revenco, ministra Internelor din Republica Moldova și Lidia Dabija, ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, care au primit câte un buchet de flori din partea delegației române. Cei patru au pășit împreună pe malul moldav al Prutului, unde au declarat deschis punctul de trecere a frontierei Bumbăta-Leova.

PUNTE DE LEGĂTURĂ… Punctul de Trecere a Frontierei Bumbăta-Leova a fost deschis, marți, traficului internațional, la frontiera cu Republica Moldova, în prezența miniștrilor Transporturilor și Internelor din cele două țări. Noul Punct de Trecere a Frontierei funcționează în subordinea ITPF Iași – Sectorul PF Berezeni și beneficiază de o arteră de control pentru fiecare sens, intrare și ieșire din țară, cabine de control, echipamente tehnice și IT. Construirea podului de pontoane peste Prut și amenajarea birourilor pentru vameși au însemnat o muncă titanică, care s-a întins pe durata a doar trei săptămâni. În locul în care azi își desfășoară activitatea cel mai modern punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova, la începutul acestei luni mișunau șerpii, buruienile erau cât gardurile, iar sătenii făceau tot felul de pariuri privind capacitatea autoritățile române în a construi un obiectiv atât de îndrăzneț. Ieri, aceștia își făceau cruce. Nu le venea să creadă că doi ministri din guvernul Ciucă vor veni la ei în sat să inaugureze noua punte cu Republica Moldova. Sătenii din Bumbăta l-ar fi vrut prezent la eveniment și pe premierul Ciucă, nu pentru a-l felicita pentru noua construcție, ci pentru a-l mai întreba câte ceva despre pensii și despre salarii. „Nu ne rămâne decât să sperăm că punctul ăsta de trecere a frontierei va aduce și locuri de muncă pentru noi, cei din sat, altfel nu am avea motive să ne bucurăm prea mult. Ne dorim ca tinerii de la noi din sat să nu mai plece peste hotare, să rămână aici, să aibă aibă unde munci”, ne-au declarat sătenii din Bumbăta. Aceștia au rămas cu ochii în soare, pentru că odată ajunse la punctul de trecere a frontierei, autoritățile locale și oficialitățile centrale au mers, la pas, până pe celălalt mal al Prutului, unde a avut loc inaugurarea oficială. La mijlocul podului, Bode și Grindeanu au fost așteptați, simbolic, de miniștrii Afacerilor de Interne și Transporturilor din Republica Moldova. De pe malul moldav al Prutului, Lucian Bode a precizat că deschiderea noului punct de frontieră va contribui la dezvoltarea economică pe ambele maluri ale Prutului, iar Grindeanu a făcut o comparație cu infrastructura rutieră modernă din Timiș, care a adus creștere economică pentru toate localitățile din județ. Deși au vorbit în aceeași limbă, miniștrii de Interne ai României și Republicii Moldova nu s-au înțeles asupra programului de lucru al punctului de trecere a frontierei Bumbăta – Leova. În timp ce Ana Revenco, reprezentanta Republicii Moldova, a declarat că vameșii vor lucra doar 10 ore pe zi, din cauză că punctul de trecere a frontierei nu este conectat la rețeaua națională de electricitate, Bode a susținut că programul va fi, de fapt, de 12 ore, de la ora 8:00 la ora 20:00.

CONSTRUCȚIE PROVIZORIE… Gândit de curând și pus în practică în ultimele trei săptămâni, podul de pontoane de la Bumbăta va asigura, în perioada următoare, traversarea Prutului doar de către autovehiculele sub 3,5 tone, urmând ca într-un viitor nu foarte îndepărtat, autoritățile să îl înlocuiască cu o contrucție mult mai solidă, din beton, care să permită și circulația vehiculelor de mare tonaj.

Dincolo de aceste mici inadvertențe, ambele părți, și cea românească și cea moldovenească, au căzut de acord că obiectivul inaugurat ieri va aduce foarte multe beneficii atât României, cât mai ales Republicii Moldova. Ministrul de Interne al Republicii Moldova, Ana Revenco, a declarat că noul pod peste Prut reprezintă o soluție la șantajul pe care Rusia îl practică asupra celor două țări. “Azi, aici, la Leova, Republica Moldova pășește spre Europa cu sprijin de nădejde din partea României. Este important pentru noi, cei de pe ambele maluri ale Prutului, să oferim cetățenilor noștri o mobilitate mai bună și servicii de calitate. Din 2014, când Republica Moldova a obținut regim liber de vize, numărul persoanelor și unităților de transport care au traversat frontiera de stat s-a dublat. De atunci încoace, economia Republicii Moldova s-a reorientat, în special, spre Uniunea Europeană, iar România a devenit, din nou, un partener de nădejde în relațiile bilaterale comerciale. De atunci nu s-a construit niciun pod. Astăzi, la 13 ani distanță de la darea în exploatare a ultimului punct de trecere a frontierei, suntem aici să deschidem o nouă poartă spre Europa. Punctul de trecere Leova-Bumbăta este o soluție abordată pe timp de criză, în condiții bugetare restrânse, născută din nevoia de a conecta Republica Moldova la Europa, de a ajuta Ucraina să-și transporte mărfurile, de a sprijini țările Europei în asigurarea unui flux constant de aprovizionare. Leova – Bumbăta este o soluție de a micșora șantajul Rusiei asupra țărilor noastre, în blocada impusă în ruta de transport mărfuri de pe Marea Neagră. Pentru acest proiect, Republica Moldova și România s-au mobilizat exemplar, făcând eforturi comune pentru a crea încă o facilitate pentru cetățenii noștri, pentru a crește calitatea vieții acestora. Astăzi, prin întâlnirea de la mijlocul podului între Republica Moldova și România, am marcat simbolic conectarea Moldovei la civilizația europeană. Încă un pas, încă o poartă spre un viitor mai bun. Acest punct de trecere a frontierei oferă servicii de calitate pentru cetățenii din raioanele Leova, Cantemir, Hâncești, Ialoveni, Anenii Noi, din unitatea administrativă Găgăuzia. O nouă cale de acces pentru circa 800.000 de cetățeni” a declarat Ana Revenco. Aceasta a oferit și câteva detalii despre cum se va desfăura activitatea în punctul de trecere a frontierei Bumbăta – Leova în următoarea perioadă, având în vedere că birourile vameșilor sunt alimentate cu curent de la generator, nu de la rețeaua electrică. “Pentru început, punctul de trecere a frontierei Leova – Bumbăta va funcționa pentru anumite categorii de transport, pentru ca specialiștii să poate efectua toate analizele necesare asupra unui regim de funcționare optim al punctului de trecere a frontierei. Pentru noi este mai important să asigurăm traversarea frontierei de stat chiar dacă procesarea se va face ceva mai lent, pentru un număr însă însemnat de cetățeni și de unități de transport care au nevoie să-și crească mobilitatea. Astăzi, traversarea frontierei de stat la Leova – Bumbăta va începe pentru microbuze, pentru unități transport pasageri și pentru autoturisme. Ulterior, se va permite și traversarea automarfarelor cu precizarea capacității acestora. Totodată, procesarea în punctul de frontieră Leova – Bumbăta, va avea loc pe timp de zi, la început, pentru o durată de zece ore, până când va fi asigurată alimentarea cu energie electrică la rețelele naționale, ca să putem lucra și pe timp de noapte. Aceste eforturi mari le-am reușit pentru că am lucrat împreună, cot la cot, și tragem Europa la noi prin fiecare facilitate pe care o putem oferi cetățenilor noștri. Vreau să mulțumesc din suflet echipei mari a guvernului Republicii Moldova, vreau să mulțumesc din suflet echipei din partea română, domnilor miniștri. Timp de un an de zile am făcut front comun, iar astăzi arătăm că împreună suntem mai puternici.”

Lucian Bode: “Punctul de trecere a frontierei de la Bumbăta, un exemplu clar că autoritățile române pot depune eforturi substanțiale și identifica soluții într-un timp foarte scurt”

Ministrul de Interne al României, Lucian Bode, a susținut un discurs asemănător cu cel al omologului său de peste Prut, cu o singură diferență, programul de lucru al vameșilor, care va fi de 12 ore și nu de 10, așa cum a susținut Revenco. “Mă bucur că astăzi are loc un nou moment foarte important pentru România, pentru Republica Moldova și pentru cetățenii statelor noastre. La mai puțin de o lună de zile de la implementarea controlului coordonat în punctul de trecere a frontierei Albița – Leușeni, prin deschiderea acestui nou punct de frontieră, Bumbăta – Leova, am reușit să operaționalizăm, cu rapiditate, o nouă măsură ce era necesară pentru fluidizarea traficului cu Republica Moldova. Bumbăta – Leova se alătură celorlalte șase puncte de trecere a frontierei, cu specific rutier, deschise traficului internațional la frontiera României cu Republica Moldova. Punctul de trecere a frontierei Albița a fost, până acum, cel mai solicitat punct, atât de călători cât și de mijloace de transport. Aflat la aproximativ 40 de kilometri de Albița, operaționalizarea punctului de trecere a frontierei Bumbăta – Leova va contribui la degajarea traficului de la Albița și va asigura creșterea fluenței traficului de călători și mărfuri între România și Republica Moldova. Acest punct de trecere a frontierei este deschis acum, în primă etapă, traficului internațional de persoane, în regim de trafic pietonal și rutier, cât și autovehiculelor până la 3,5 tone, pe câte o arteră de control pe fiecare sens, cu program de funcționare între orele 8:00 – 20:00. În mod evident și controlul la punctul de trecere a frontierei Bumbăta – Leova se realizează încă din primul moment conform cerințelor Codului Frontierelor Schengen. Ne-am asigurat că avem toată tehnica și personalul necesar în acest sens. Sunt convins că acest punct de trecere a frontierei va contribui și la dezvoltarea economică la nivel regional și local pe ambele margini ale Prutului, impulsionând și facilitând schimburile și relațiile comerciale dintre statele noastre. Felicit autoritățile locale și instituțiile de la nivel central, atât din România cât și din Republica Moldova, cu care am colaborat pentru atingerea acestui obiectiv. Mai sunt lucruri de făcut, mai sunt lucruri de îmbunătățit, dar cel mai important este că am reușit să oferim cetățenilor o alternativă viabilă la Albița. Avem aici un exemplu clar că autoritățile române pot depune eforturi substanțiale și identifica soluții într-un timp foarte scurt, dar și într-un context de securitate plin de provocări pentru fluidizarea traficului la frontiera comună cu Republica Moldova. În continuare, vă asigur că vom continua să colaborăm îndeaproape cu omologii din Republica Moldova pentru identificarea și implementarea celor mai eficiente măsuri pentru fluidizarea traficului. Până în 2027, avem preconizată deschiderea mai multor puncte de trecere a frontierei dintre România și Republica Moldova prin modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de frontieră, respectiv prin refacerea celor trei poduri peste Prut, precum și prin construirea noului pod, la Ungheni. Am gestionat eficient frontierele externe ale Uniunii Europene, înregistrând, de la începutul anului 2023 și până în prezent, conform indicatorilor Poliției de Frontieră Română, peste 1,5 milioane de intrări la frontiera cu Republica Moldova, prin cele șase puncte de trecere a frontierei. Totodată, traficul mijloacelor de transport prin punctele de frontieră pe ambele sensuri de deplasare a fost de circa un milion de mijloace de transport. Doar prin punctul de trecere a frontierei Albița au intrat, în prima lună de la implementarea controlului coordonat, un număr de 146.000 de persoane și aproximativ 40.000 de mijloace de transport”, a subliniat Lucian Bode, ministrul român al Afacerilor Interne.

Lidia Dabija: “Azi trecem de la simbolismul Podului de Flori la podul care ne asigură mobilitatea în siguranță și pace”

Prezentă la eveniment, ministra Infrastructurii și Dezvoltării Regionale din Republica Moldova, Lidia Dabija, și-a adus aminte de Podul de Flori, o acțiune derulată pe malurile râului Prut la începutul anilor ’90, ca simbol al frăției, dorinței de apropiere și istoriei comune a României și Republicii Moldova. “Astăzi mai facem un pas spre România, un pas spre Uniunea Europeană. Florile pe care le-am primit astăzi de la domnul viceprim-ministru (n.r. Sorin Grindeanu) mi-au amintit de Podul de Flori, de evenimentul petrecut în urmă cu 33 de ani, iar astăzi trecem de la simbolismul acelui pod de flori la poduri care ne unesc, care ne leagă, care ne asigură mobilitatea în siguranță și pace. Sunt măsuri care ne ajuta la implementarea proiectelor comune. Acest pod este unul din cele nouă poduri pe care ni le-am propus împreună cu colegii noștri din România să le reabilităm și să le construim până în anul 2030. Prin strategia ei de țară, Republica Moldova și-a propus reabilitarea a nouă poduri. Ne propunem ca împreună cu ajutorul statului român, acest pod de la Leova – Bumbăta să fie din piatră. Poduri, drumuri, căi ferate reabilitate, curse multiple pe calea aerului, care ne vor duce spre toate capitalele europene, sunt deziderate pe care ni le-am propus să le realizăm cât mai curând. Sunt ceea ce-și doresc toate familiile noastre. Este ceea ce îmi doresc și eu pentru copilul meu. Sunt obiective pentru care muncim la ministere și pentru care le suntem recunoscători Uniunii Europene, României. Azi dovedim lumii întregi că împreună cu România facem o echipă și împreună cu frații noștri de peste Prut facem parte din marea familie europeană”.

Sorin Grindeanu, pentru prima dată în Republica Moldova

ECHIPĂ… Drumarii responsabili cu modernizarea infrastructurii rutiere din punctul de trecere a frontierei Bumbăta – Leova au fost felicitați pentru munca depusă de ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu

Deplasarea de ieri de pe malul românesc al Prutului pe malul moldovenesc a însemnat pentru viceprim-ministrul și ministrul Transporturilor și infrastructurii din România, Sorin Grindeanu, prima vizită în Republica Moldova. În timpul luării de cuvânt acesta a făcut o paralelă cu situația infrastructurii rutiere din Timiș, județul său de baștină, care a permis tuturor localităților să se dezvolte economic. Sunt pentru prima oară în Republica Moldova, pentru prima oară pe acest mal al Prutului. În anii viitori, infrastructura rutieră se va dezvolta în România, în regiunea Moldovei, care va duce într-un final la conectarea infrastructurii rutiere din Republica Moldova cu Uniunea Europeană. Vorbim în primul rând de autostrada A7, care este ca o coloană vertebrală a Moldovei pe infrastructură rutieră. Ea va pleca de la Siret, va continua la Suceava, Pașcani, Bacău, Focșani, Buzău, trecând de Ploiești și București. De asemenea, autostrada A8, autostrada unirii, care ar trebui să traverseze Carpații și ar trebui să ajungă până la Chișinău, ca apoi să facă legătura cu Odesa. Asta înseamnă dezvoltarea infrastructurii, înseamnă creșterea calității vieții și pot să vă dau un exemplu, eu provenind din zona de vest a României, din Banat. Până a venit autostrada în județul Timiș, să știți că localitățile aflate la granița cu Ungaria și cu Serbia, erau mult mai dezvoltate decât cele din estul județului. În momentul în care s-a construit autostrada, în momentul când ai asigurat infrastructura rutieră, acele diferențe au dispărut. Fiecare coborâre de pe autostradă a prins investiții, care au dus la crearea de locuri de muncă, la creșterea calității vieții. De aceea, indiferent de alegerile care vor veni, de miniștri care vor fi puși la Transporturi, atât în România cât și în Republica Moldova, dezvoltarea infrastructurii în această zonă trebuie să fie o prioritate pentru toată lumea. Prin proiectul de astăzi, facem lucrurile să devină realitate. Eu cred că drumul Republicii Moldova spre Uniunea Europeană e din ce în ce mai aproape” a precizat Grindeanu. Până la calea europeană a Republicii Moldova, trebuie menționat că responsabila cu modernizarea și extinderea infrastructurii rutiere pe partea românească a Prutului a fost firma Viacons Rutier, care într-un interval foarte scurt de timp a schimbat la față întreaga localitate Bumbăta. În doar câteva zile, drumarii vasluieni au turnat 2,8 km de afalt pe drumul care leagă micuța localitate vasluiană de șoșeaua principală, au amenajat spațiul unde au fost amplasate birourile din vamă, ceea ce înseamnă alți aproximativ 4500 de mp de asfalt și, în plus, au lucrat asiduu la podul de pontoane, lucrări care, printre altele, au însemnat săpături chiar și la 6 metri sub nivelul albiei, pentru o mai bună stabilitate a podului. La evenimentul de ieri au fost prezente și numeroase autorități vasluiene: deputatul Nelu Tătaru, președintele Consiliului Județean – Dumitru Buzatu, prefectul Daniel Onofrei, subprefecții Dorin Apostu și Mircea Gologan, fostul director al DSVSA și actualul secretar general al ANSVSA – Mihai Ponea, directorul Direcției Silvice Vaslui – Cătălin Idriceanu, inspectorul-șef al IPJ Vaslui – Dan Pelin precum și primarul comunei Vetrișoaia – Corneliu Stângă.

- Advertisement -
spot_imgspot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

21 COMENTARII

  1. Ma uimeste, la cei care comenteaza, lipsa de viziune, de pragmatism si de simt al afacerilor: acest pod nu e doar un pod! E un obiectiv turistic! Toti cei din Vaslui si din judetele invecinate care vor dori sa vada un cîcat plutitor nu vor mai fi nevoiti sa mearga pana la Mamaia. Vor veni la Bumbata! Astfel, Bumbata va deveni o noua perla a litoralului! 🙂 🙂 🙂

    • Yeap! Chiar are ceva deosebit localitatea aia… Pana acum cativa ani, era New Amsterdam, ca veneau toate VIP-urile judetului si Guvernului sa viziteze centrul pentru Victimele Traficului de Persoane al DGASPC, de acolo, ca sa verifice daca fetitele stau in securitate si confort. Din greseala, se mai nimerea prin portbagajul lor si ceva bauturica, carnita de mici, ori cate un crap sau sturion tocmai pescuit din Delta si numai bun de pus pe gratar, pentru a asigura un climat propice unei vizite de lucru de succes 😉 , precum si admiratia tinerelor domnisoare traficate 😀 Armeanu va poate spune mai multe, ca doar si prin astfel de „pescareli” si-a construit influenta care l-a tinut sef al DGASPC doua decenii.

  2. Despre ce „santaj rusesc” vorbesc astia? Cum ne „santajeaza” rusii? Ca vor sa ne dea gaz si petrol ieftin si sclavii Bruxelles-ului nu vor sa-l ia, fiindca ii doare-n dos de nivelul nostru de trai si de facturile noastre? Si ce treaba are rahatul asta plutitor numit emfatic „pod” cu orice „santaj rusesc” imaginabil? Ce anume face el, ca sa ne scape de „santaj”?
    Asta e ca in bancul ala cu Ion si Maria in padure:
    Maria: Ioane, tu vrei sa ma f…
    Ion: Fa Marie, nu mai vorbi prostii! Suntem vecini…
    Oleaca mai tarziu:
    Maria: Ioane, tu sigur m-ai adus pe drumul asta din padure ca sa ma f…
    Ion: Fa Marie, esti obsedata? N-auzi ca nu-ti fac nimic?
    Oleaca si mai tarziu:
    Maria: Oi Ioane, ce-ar fi sa ma scapi tu de obsesie? 🙂
    Asa si astia cu „santajul” lor… Pana s-or supara rusii, si ne-or scapa de obsesia „santajului”.

    • Corect, dar intrebarile astea trebuiau sa fie puse de jurnalistii prezenti la „ieveniment”. Dar n-au fost puse, ca nu mai avem jurnalisti adevarati.

  3. Ba baeti nu mai dați ba cu vrăjeală ca nu prea mai pune botu lumea la mangleala voastră și frektia la piciorul de lemn. ALO… vedeți ca se apropie treaba cu alesu…. și ați întrat în priza. Lăsați vrăjeală și lăsați pe alții în locurile voastre ca nu sunteți prea buni ….. cam . . La …. nimik!!!!! Lăsați minciunile politice. Acasă la voi ….. ca mincati banii statului…. cam degeaba.. .. nu credeți??????

  4. Sa vina cei de la Guiness Book of Records!!! Asta e singurul pod de pontoane P-E-R-M-A-N-E-N-T din istoria lumii!!! Treaba romaneasca! Astfel de poduri se fac pentru perioade scurte de timp, de echipele de geniu ale armatei, ca sa treaca tehnica militara. Nu se pot mentine permanent, din cauza fluctuatiei nivelului raurilor, care slabeste odgoanele de tinere si clemele de prindere. Asa ceva nu poate sa existe~!~! – citat din Expeditia Kon-Tiki, cand un membru a prins un peste cu aripi si l-a aruncat inapoi in ocean. Sa vedeti ce frumos o sa-l ia apa curand. Si ce treaba are santajul [gazului] rusesc cu asta? Astia-s normali la cap cand scot vorbele pe gura?

  5. Nu a fost gata in 3 saptamani. Se lucreaza de anul trecut la podul asta. Moldovenii terminase partea lor de anul trecut iar
    ai nostrii deabia acuma au terminat. Podul e facut pt Ucrainieni pt a trece cand vrea si cum vrea ranza lor ca de au mai multe drepturi in UE ca noi. Comisia europeană asa a zis ,,Daca vreti sal f- – em pe Putin trebuie sa sugeti p- -a voi Romanii”. Si uite asa ii facem noi in ciuda Rusului.
    Bravo UE.

  6. Niște nulități care știu doar să fure. Peste 5 ani vom auzi că au dosare penale! Să mă kak în gura lor! De fapt, nici materii fecale nu merită golanii ăștia!

  7. Iaca pun si eu o intrebare, nu de alta, dar nu inteleg afirmatiile politrucilor romani si mutanti: cum ne scapa puntea aiasta plutitoare de „SANTAJUL RUSESC”? Produce, cumva, GAZ SI MOTORINA?!
    Numai tampenii!! Numai sforaieli absurde ale unor imbecili criminali pusi sa conduca cele doua tari, de catre Stapanul de peste Balta!!

  8. O grămadă de imbecili oportuniști la un cîcat plutitor inutil.
    Și costurile tradiționale. Ioropene, ce dracu.

    Pardon, nu chiar inutil: poate se strâng sticle de plastic in el. Și înecații.

    • Sa vezi, la vara, cand o scadea Prutul, cum se indoaie de la mijloc, ca… p… unui mosneag 🙂
      Si la toamna, cand or da ploile, cum o ia la vale si rupe totul in cale. Ar fi misto sa citim ca „podul” de la Bumbata a daramat podul de la Cernavoda sau a scufundat vreun vapor 🙂 🙂 🙂

  9. Citind articolul de mai sus nu pot sa nu ma întreb de ce lucrările la podul de la Crasna au durat ani de zile, iar aici s-a putut atât de repede? Sunt cumva românii, pentru statul român, cetățeni de mână a doua?

    • Obiectie, onorata… „Intrebare” 🙂 !:
      1. La Crasna nu e pod, e punte de scanduri acoperita cu asfalt.
      2. La Bumbata nu e pod, ci cateva barci puse una langa alta, acoperite cu tabla.
      Astea sunt poduri doar pe hartie, ca, in realitate, banii pentru poduri se papa cu amantele, vilele, elicopterele, vacantele, si ingroasa conturile alesilor tai din… Haustria (singura tara europeana care nu accepta divulgarea secretului bancar).
      Nu te flata singur(a), imaginandu-ti ca autoritatile vasluiene vor face, vreodata, ceva pentru tine. Doar te mint ca fac, iar tu pui botul 😉

    • Vai de noi!!! Cum de a lipsit domnul Macu de la frontieră? Un asemenea eveniment… Au adus în schimb niște burtoși de comisari șefi. Rușine. Trebuia si domnul Macu E. lângă. T. N. Așa dădea bine…

      • Poi n-avea cum sa vina si el, ca a fost deja prezent stapanul lui, domnul Cacaru-Coveed. S-ar fi eclipsat unul pe celalalt cu frumusetea lor si ar fi trebuit sa-si imparta moldovencele.
        Btw, cea mai misto poza e cea in care mosul ala cu par alb se uita la bucile roscatei grase, prefacandu-se ca studiaza rezistenta podului.

        • Haha! Acum observ. E chiar misto poza aia! Nu doar datorita evaluatorului de buci, ci si a Natasei cu pas de navetista care-si misca hotarat buturugile in bocanci, si a lui Mister Bean de alaturi, care pare ca are o mana mai mica decat cealalta (iluzie optica, e mana unuia din spate). Sa o pastrati in colectie, pentru articolul viitor, privitor la ruperea podului!

  10. Wey Flavius, zi sa mori tu ca nu te-ai kkt pe tine de ras cand ai reprodus declaratiile sforaitoare ale lichelelor astora de politicieni, de ambele parti ale Prutului, date ca sa „inaugureze”… ce? Un pod de barci 🙂 🙂

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.