În Basarabia de peste Prut nu este liniste. Au recunoscut acest fapt oficialii moldoveni veniti, vineri, la Iasi, la forumul transfrontalier organizat de Ministerul Afacerilor Externe, Centrul Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova, Camera de Comert, Industrie si Agriculturã Vaslui si oficialitãtile din capitala Moldovei. „Suntem la 170 de kilometri de Sevastopol. Ne tot gândim la ceea ce se va întâmpla în viitor. Ar trebui sã intrãm cât mai repede sub umbrela Uniunii Europene, sã fim protejati, asa cum este si România”, a spus unul dintre presedintii de raioane venit la sedinta de la Iasi. „Dincolo de podurile de flori, care s-au cam ofilit, avem obligatia sã facem întreprinderi agro-industriale comune, tot felul de investitii, în care sã atragem si oamenii de afaceri. Sã nu ne mai temem cã se mai întorc comunistii, acele vremuri au trecut”, a explicat presedintele CCIA Vaslui, Ionel Constantin. Deputatul moldovean Ioan Butmalai a spus, la rândul sãu, cã astfel de forumuri, cum a fost cel de la Iasi, sunt cãutate de administratia din R. Moldova, tocmai pentru cã este nevoie de investitii cu fonduri europene.
Organizatorul actiunii de la Iasi, presedintele Centrului Bilateral de Afaceri România-Republica Moldova, Ionel Constantin, a explicat care sunt pasii pe care administratia moldoveneascã trebuie sã-i întreprindã, în contextul în care, la finele lunii mai, tara vecinã va semna acordul de liber schimb cu Uniunea Europeanã si va beneficia în viitor de fonduri mult mai mari pentru integrarea europeanã. „Trebuie sã pregãtim managerii de proiect, care sunt destul de prost plãtiti. Avem, si R. Moldova, si noi, suferinte comune, însã trebuie sã învãtãm din greseli. Trebuie sã facem în asa fel încât, în România sau în Republica Moldova, sã avem productii record, cum sunt în Franta sau alte tãri din UE, pentru cã agricultura este sansa de dezvoltare a tãrilor noastre. În România, am vãzut cã am pierdut multi specialisti din agriculturã, pentru cã nu le-am dat salarii asa cum meritã, sperãm sã nu treacã si Republica Moldova prin asemenea situatii. Este foarte bine cã sunt înfrãtiri între orase si municipii din România cu orase din Moldova, însã este nevoie si de o bazã de date comune, cu oamenii de afaceri din cele douã tãri, pentru ca orice informatie care vine de la Bruxelles sã ajungã în timp real, nu sã dureze câteva luni pânã aflãm o informatie simplã”, a spus Constantin. Acesta a invitat oamenii de afaceri din cele douã tãri, dar si administratiile publice, sã facã parteneriate, de tip public-privat sau public-public, pentru a accesa mai usor fondurile europene. „Dincolo de podurile de flori, care s-au cam ofilit, avem obligatia sã facem întreprinderi agro-industriale comune, tot felul de investitii în infrastructura agricolã, în care sã atragem si oamenii de afaceri. Sã nu ne mai temem cã se mai întorc comunistii, acele vremuri au trecut”, a mai adãugat Constantin.
Deputatul moldovean Butmalai: „Râul Prut este o bogãtie de la Dumnezeu”
„Este o provocare foarte mare pentru noi, parlamentarii sau membrii administratiei publice din Republica Moldova, avem de fãcut pasi importanti în vederea integrãrii europene, iar beneficiarii eforturilor noastre sunt cetãtenii moldoveni. Mã bucur cã la un astfel de forum s-au implicat consulul general al României la Cahul sau consulul general al R. Moldova la Iasi, asta demonstreazã interesul comun. Râul Prut este o bogãtie de la Dumnezeu si trebuie sã-l folosim, nu în interesul personal, ci pentru dezvoltarea tãrilor noastre. Noi, parlamentarii R. Moldova, avem obligatia sã adoptãm legi bune, care sã aducã beneficii cetãtenilor, în acest moment important pentru tara noastrã. Mã mândresc si le multumesc tuturor românilor pentru faptul cã, din 28 aprilie, cetãtenii nostri pot circula liberi prin Europa, doar pe baza pasapoartelor biometrice”, a explicat parlamentarul moldovean. Butmalai a spus cã „avem mari probleme în R. Moldova cu banii europeni care se irosesc aiurea si se furã chiar, niste chestiuni rusinoase”.
