În Republica Moldova s-a dat startul alegerilor parlamentare anticipate. Birourile de vot s-au deschis duminică, la ora 07.00. Peste 2 milioane şi jumătate de alegători sunt aşteptaţi la urne. Secţiile de votare vor fi deschise până la ora 21.00.
Au fost deschise 2.037 secţii de votare în cele 27 de ţări dintre care patru în România. Pentru ca alegerile de astăzi să fie validate trebuie să se prezinte la vot o treime din alegătorii înscrişi pe liste.
Pentru cetăţenii din Transnistria vor fi deschise 21 de secţii de votare: trei în Chişinău şi 18 în alte localităţi. Potrivit ultimelor informaţii militieni transnistrieni au organizat deja un miting împotriva românizării şi îi împiedică locuitorii satului Corjova să îşi exercite dreptul la vot.
39 de candidaţi s-au înscris în cursa pentru alegerile parlamentare anticipate din Republica Moldova. Este vorba de 20 de formaţiuni politice şi 19 candidaţi independenţi care îşi dispută cele 101 locuri din Legislativul de la Chişinău.
Doar patru dintre partidele care au intrat în cursă sunt creditate cu şanse de a depăşi pragul electoral de 4% pentru a intra în Parlament.
Unul dintre acestea este Partidul Comuniştilor, de stânga, aflat la guvernare în perioada 2001-2009. Formaţiunea, condusă de fostul preşedinte Vladimir Voronin, a scăzut simţitor în preferinţele moldovenilor după alegerile din aprilie anul trecut, când PCRM a obţinut 60 de mandate.
O altă grupare bine cotată este Partidul Liberal Democrat. Condus de premierul Vlad Filat, partidul a avut o ascensiune rapidă în trei ani şi a ajuns pe primele locuri în preferinţele electoratului. La alegerile anticipate din iulie anul trecut, PLDM a obţinut 18 mandate, iar azi este creditat cu până la 31 la sută din voturi.
O altă formaţiune care se află printre actorii politici cu şanse reale este Partidul Democrat. Formaţiunea a crescut în sondaje după ce la conducere a fost ales Marian Lupu, fost membru al Partidului Comuniştilor până în mai 2009.
Pe următorul loc, în sondaje, este Partidul Liberal, a cărui figură proeminentă este actualul preşedinte al Parlamentului, Mihai Ghimpu, care deţine, interimar, şi funcţia de şef de stat. Declaraţiile şi acţiunile tranşante ale sale n-au avut însă efectul scontat, aşa că partidul n-a trecut de locul patru în sondaje.
Un alt partid care trebuie menţionat, deşi are şanse minime de a intra în viitorul Parlament de la Chişinău este Alianţa Moldova Noastră, condusă de fostul primar al Chişinăului, Serafim Urechean. Împreună cu Partidul Democrat, Partidul Liberal Democrat şi Partidul Liberal, aceasta formaţiune face parte din Alianţa pentru Integrare Europeană care guvernează ţara.
În ultimii doi ani moldovenii au fost chemaţi de trei ori la vot. Mai întâi la alegerile la termen din aprilie 2009, apoi la cele anticipate din iulie acelaşi an şi recent, în septembrie, la un referendum eşuat pentru modificarea Constituţiei. După scrutinul de duminică, politicienii pro-europeni speră la o rezolvare a impasului politic prin care trece ţara.
Campania electorală dură, nu lipsită de atacuri şi acuzaţii
Partidele politice din Republica Moldova au făcut bilanţul campaniei electorale. A fost dură, a fost corectă, nu lipsită de atacuri şi acuzaţii. Liderii de peste Prut spun că această campanie nu a menajat pe nimeni.
„Nu e uşor să vezi că un partener de-al tău te atacă permanent. Nu suntem supăraţi şi vom fi în continuare deschişi să colaborăm chiar şi cu acei parteneri care ne-au atacat în această campanie”, a declarat Vlad Filat, preşedinte PLDM.
Tot despre atacuri au vorbit şi liberalii, care susţin chiar că unele partide au oferit cadouri electorale. „Noi, Partidul Liberal, n-am atacat pe nimeni, nici cu săpun n-am umblat, nici cu orezul, nici cu macaroanele, nici cu găinile, nici cu cocoşii, nici cu răţile, cu nimic”, a spus Mihai Ghimpu, preşedinte PL.
Comuniştii au reclamat nereguli în timpul campaniei pentru aceste alegeri parlamentare şi au anunţat că vor superviza îndeaproape numărătoarea voturilor pentru a semnala orice fraudă electorală. „Vom deţine informaţia operativă pe parcursul nopţii de totalizare a rezultatelor care sunt. Deci rezultatele alegerilor parlamentare anticipate pe ţară inclusiv pe fiecare raion aparte”, a declarat Grigore Petrenco, candidat PCRM.
Campania electorală, care s-a încheiat vineri, nu a fost ocolită de incidente. Cel mai controversat moment a fost răpirea fostului director al Serviciului de Informare şi Securitate, candidat pe lista Partidului Comunist, Artur Reşetnicov.
De asemenea, cotidianul Izvestia scria joi că Bucureştiul se amestecă fără nici un fel de scrupule în procesul electoral din Republica Moldova, fiindu-i teamă de înfrângerea Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE) şi de revenirea comuniştilor la putere. Cotidianul rus susţine că, în cazul victoriei comuniştilor, opoziţia proromână intenţionează să iniţieze mişcări de stradă cu vărsare de sânge, declanşând represalii la adresa comuniştilor şi adepţilor lor din rândul populaţiei rusofone. În condiţiile unui asemenea scenariu, puterea liberal-democrată ar putea proclama starea excepţională în republică şi ar ceare ajutor ţărilor vecine, în vederea restabilirii ordinii constituţionale. Baza juridică pentru aceasta a fost deja creată, sublinia Izvestia, menţionând un acord semnat cu Jandarmeria română.
realitatea.net
