O echipă interdisciplinară din Germania a venit zilele trecute la Galaţi pentru a le explica reprezentanţilor autorităţilor locale şi oamenilor de afaceri cum pot revigora mediul economic şi social * Principala problemă identificată este că nu ştim încă modul potrivit prin care să atragem îndeajuns de mulţi bani europeni
Prea mulţi gălăţeni sunt nevoiţi să-şi lase în urmă familiile şi să plece în străinătate în speranţa că peste hotare vor reuşi să găsească un loc de muncă. În timp ce alţii se bucură de forţa de muncă şcolită aici, mediul de afaceri local este lipsit de vigoare şi pare aproape nepregătit să le ofere gălăţenilor şansa de a profesa chiar în oraşul lor. Acestea două sunt principalele premise de la care au pornit autorii Proiectului de dezvoltare regională „Galaţi 2020”, organizat pe 2 şi 3 iunie, la Universitatea „Dunărea de Jos”.
O iniţiativă îndrăzneaţă: tipar nemţesc, pe tărâm balcanic
Iniţiatorii programului sunt Mitropolia Ortodoxă Română a Germaniei, Europei Centrale şi de Nord şi Fundaţia „Fairventures Worldwide”. Modelul propus pentru Galaţi este unul care a dat roade într-o regiune a Germaniei care în urmă cu peste un secol era una dintre cele mai sărace zone ale Europei. Aşezat în sud-vestul Germaniei, landul Baden-Württemberg nu beneficiază de aproape nicio resursă naturală. Nici terenul agricol de aici nu este prea potrivit pentru agricultură, motiv pentru care locuitorii au trăit perioade lungi de sărăcie. Situaţia a rămas aproape neschimbată până spre jumătatea veacului trecut, atunci când Biserica a avut ideea de a aduna laolaltă cât mai mulţi reprezentanţi de seamă ai comunităţii, cu scopul de a gândi o strategie de dezvoltare prin care să reducă nivelul de sărăcie. Câteva decenii mai târziu, landul Baden-Württemberg a devenit unul dintre teritoriile cu cea mai mare dezvoltare economică la nivel global.
Chiar dacă mult simplificat, modelul de mai sus se vrea acum implementat şi în judeţul Galaţi. „Ideea mi-a venit mie, atunci când mi-am spus că trebuie să fac ceva pentru a reduce fenomenul migraţiei forţei de muncă dinspre România spre Occident. Am reuşit să îl cooptez şi pe reverendul Manfred Wagner, liderul Bisericii Evanghelice din Baden-Württemberg. Împreună am apelat la numeroşi specialişti şi reprezentanţi au autorităţilor din Germania.Toţi aceşti oameni au o mare influenţă în domeniile lor. Au fost de acord să ne susţină şi astfel ne-am gândit să aplicăm proiectul în regiunea Galaţiului, cu ajutorul arhiepiscopului Casian Crăciun. Sper ca efectele benefice să nu întârzie să apară”, ne-a spus Mitropolitul Germaniei, Serafim Joantă.
Unele „creiere luminate” gălăţene s-au lăsat aşteptate
Potrivit organizatorilor, nu toţi cei vizaţi au şi răspuns însă la invitaţia făcută de delegaţia româno-germană. Astfel, pentru ca proiectul să-şi atingă scopul, probabil că va mai fi nevoie şi de alte întâlniri asemănătoare. La atelierele de lucru organizate pe 2 şi 3 iunie la Galaţi participanţii s-au împărţit în grupuri de lucru pe domeniile Formare continuă, Logistică, Construcţii şi energie, Turism şi Agricultură.
La finalul atelierelor de lucru au apărut şi unele idei de proiecte, cum ar fi construirea în Galaţi a unui spital special pentru copiii bolnavi de cancer sau a unei ferme ecologice. Printre cei prezenţi la eveniment s-a numărat şi Rolf Ackermann, reprezentantul Ministerului Educaţiei şi Relaţiilor Culturale din Baden-Württemberg. Oficialul a expus modelul actual de învăţământ german, în care fiecare etapă educaţională este în strânsă legătură cu celelalte. „În Baden-Württemberg există o legătură permanentă şi cât se poate de clară între oferta de joburi şi sistemul de învăţământ. Astfel, nu facem programe educaţionale şi aşteptăm ca nevoile sociale să se plieze la ele, ci adaptăm permanent cursurile la realităţile sociale”, ne-a explicat Rolf Ackermann.
Codaşi în Europa
Principala concluzie la care au ajuns experţii veniţi la Galaţi a fost că România se confruntă cu o rată mare a şomajului şi pentru că nu reuşim să atragem decât o mică parte dintre fondurile europene. „Banii sunt la autorităţile europene. Problema este cum îi puteţi voi convinge să vi-i dea pentru a putea investi. Aici există o mare problemă. România reuşeşte să absoarbă doar puţin mai mult de 26 de euro din 100, în vreme ce în Bulgaria rata de absorbţie este de 40 la sută. Este nevoie de consultanţi foarte bine pregătiţi, pentru că regulile jocului în acordarea de fonduri europene se schimbă de la o perioadă la alta”, a concluzionat Johannes Schwegler, preşedintele „Fairventures”.
