Învăţătoarele şi profesoarele vor trebui să refuze florile pe care le primesc de 8 Martie şi alte ocazii din partea elevilor pentru că, potrivit procurorilor Direcţiei Generale Anticorupţie, această practică este considerată drept… corupţie mascată. „Relaţia dintre un profesor şi părinte are influenţă începând de la cel mai mic gest, oferirea unui cadou de 8 Martie. Acest gest este considerat un act de corupţie mascată“, se arată în ghidul DGA.
Frumoasele buchete de flori oferite de elevi cu multe emoţii vor trebui interzise în şcoli dacă dascălii nu vor să se trezească cu mascaţii la ora de curs. Practic, cine oferă buchetul de flori ar putea fi acuzat de dare de mită, iar profesorul care-l primeşte este acuzat de luare de mită! Afirmaţiile celor de la Anticorupţie îi bulversează însă pe unii manageri ai unităţilor de învăţământ din judeţ. Ei spun că un buchet de flori este un gest frumos şi care a prins tradiţie în şcoli. Mai mult, acest gest este mai degrabă simbolic şi nicidecum nu poate fi asimilat cu fenomenul corupţiei. „Aşa suntem noi, românii, trecem de la o extremă la alta. Până acum era vorba de şpaga mare, acum se pune sub semnul întrebării şi oferirea unei flori. O floare oferită de 8 Martie de colectivul întregii clase nu este grav deoarece ziua de 8 Martie are o anumită semnificaţie, dar să fie rezultatul unei participări comune. Un buchet de flori nu este o tragedie numai să nu se vină cu sacoşa care să fie dată profesorului, acolo este mai grav deoarece nu se vede ce este în ea. După ce vor termina de rezolvat şpaga din vămi şi din locurile unde corupţia este mare, apoi să vină şi în şcoală!“, a declarat Radu Ştefan, directorul Colegiului Economic „Mihail Kogălniceanu“ din Focşani.
Florile interzise, nu şi şpaga pretinsă tot mai des de profesori
Reprezentanţii Asociaţiei „Pro Democraţia“ susţin că au derulat, în perioada martie – noiembrie 2010, un amplu proiect intitulat „Tineri împotriva corupţiei“. Elevi de la Colegiul Naţional „Al. I. Cuza“, Colegiul Naţional „Unirea“ şi Liceul Pedago-gic „Spiru Haret“ s-au implicat într-o competiţie cu rolul de a preveni actele de corupţie în rândul colegilor de vârsta lor şi nu numai. „În judeţul Vrancea, proiectul «Tinerii împotriva corupţiei» a fost derulat în perioada martie – noiembrie 2010, în 3 licee. În cadrul lui s-a organizat o competiţie de dezbateri pe problematica corupţiei, între elevii celor trei licee. Două din ele s-au calificat pentru faza naţională a competiţiei şi traininguri, derulate pentru elevii de la cele trei colegii, în parteneriat cu SGA Vrancea. Partenerii proiectului au fost ARDOR si DGA“, a spus Gabriela Obodariu preşedinte la nivel de judeţ al „Pro Democraţia“.
***
Adolescenţii susţin că ideea promovată de Direcţia Anticorupţie este cel puţin exagerată. Adolescenţii explică faptul că o floare nu reprezintă un gest de mituire. Mai degrabă, spun ei, sunt mulţi colegi de-ai lor care încep să se dea bine pe lângă profesori pentru o notă mai bună în catalog. Nu în toate cazurile, însă, un elev care oferă o floare unui profesor ascunde şi intenţii mai puţin morale, cum ar fi mituirea. Copiii susţin că le face plăcere să ofere flori însă se simt deranjaţi atunci când sunt constrânşi să contribuie cu sume de bani. De altfel, Direcţia Generală Anticorupţie a pus în discuţie oferirea unei flori ca mită, însă a omis faptul că nu sunt puţine cazurile în care profesorii pretind bani de la elevi pentru o notă bună sau pentru a-i promova. Această practică nu este deloc nouă, dar este atent muşamalizată de reprezentanţii unităţilor de învăţământ şi de profesorii care se simt jigniţi de astfel de acuzaţii. Mai grav este faptul că această formă de mituire este tolerată în şcoli de ani buni şi influenţează incorect rezultatele şcolare ale unui elev care ar putea chiar avea de suferit pe viitor din pricina acestei practici abuzive. „Nu sunt împotriva oferirii unei flori unui cadru didactic însă mă deranjează sumele mari care se strâng pentru profesori. Corupţia este aceea când oferi cadouri substanţiale şi încerci să te linguşeşti pe lângă un profesor pentru a obţine be-neficii în catalog. Se întâmplă şi la noi, sunt acei elevi care fac meditaţii cu un anume profesor şi acesta pune note pe ochi frumoşi“, a spus Alina T., elevă la un colegiu din Focşani.
Elevii recunosc că au dat bani pentru favoruri
Ideea interzicerii oferirii profesorilor de flori şi alte mici atenţii a încolţit în mintea reprezentanţilor Direcţiei Generale Anticorupţie odată cu finalizarea unui sondaj. Nu mai puţin de 1.300 de tineri, cu vârsta între 16 şi 26 de ani, din municipiile Bucureşti, Timişoara, Cluj-Napoca, Buzău şi Focşani au răspuns la un chestionar pe această temă. Rezultatele sondajului indică faptul că 24 % dintre tineri definesc corupţia prin „şpagă“ sau „mită“, 13 % din ei prin „abatere de la lege“ şi 11 % prin „act rău, dăunător, imoral“. Totodată, potrivit rezultatelor sondajului, 24 % dintre tineri pun semn de ega-litate între corupţie şi şpagă, 40 % nu ştiu să dea exemple concrete de „corupţie mare“ iar 32 % dintre tinerii respondenţi nu ştiu ce este „corupţia mică“. Totodată, 86 % dintre tinerii care au participat la sondaj au afirmat că lor sau părinţilor lor li s-a cerut să dea bani pentru a contribui la fondul clasei sau al şcolii, 61 % au dat bani pentru cadouri sau mici atenţii destinate cadrelor didactice pentru ca acestea să aibă o atitudine binevoitoare în vreme ce 59 % din tineri au recunoscut că au contribuit cu sume de bani pentru a asigura protocolul cadrelor didactice care supravegheau anumite examene. Alţi 29 % din elevi susţin că au plătit meditaţii la un anumit profesor întrucât acesta solicitase acest lucru. Concluziile sondajului arată că tinerii consideră actele de corupţie bune atunci când uşurează sarcinile sau când îi ajută la obţinerea mai rapidă a unor lucruri sau servicii. Pentru a-i determina pe elevi să renunţe la micile atenţii acordate profesorilor, reprezentanţii vrânceni ai Serviciului Anticorupţie spun că vor lua şcolile la pas. Ei vor să îi ajute pe elevi să conştientizeze că acest gest banal şi aparent inofensiv, reprezintă un act de corupţie. La finalul activităţii, specialiştii vrânceni Anticorupţie speră că florile oferite de 8 Martie dar şi cu alte ocazii să fie doar o amintire.
„Ne-am propus să discutăm cu elevii pe această temă dar deocamdată nu am stabilit exact cum vom proceda. Există posibilitatea să mergem la orele de dirigenţie şi să desfăşurăm activităţi preventive cu elevii sau să ne întâlnim cu aceştia în alte împrejurări. Cert este că împreună cu cei de la Asociaţia Pro Democraţia vom organiza o serie de activităţi în timpul cărora vom discuta cu elevii. Aceste activităţi sunt preventive şi fac parte din planul strategic. Fiecare judeţ va stabili cum îşi va organiza acţiunile pentru ca mesajele noastre să ajungă acolo unde trebuie“, a declarat comisarul şef Virgil Cristian, şeful Serviciului Anticorupţie Vrancea.
Am dorit să consultăm şi opinia inspectorului general şcolar Stan Rogoz însă acesta, din nou, nu a catadicsit să răspundă la telefon.