Mistretii cu douã si patru picioare fac ravagii în lanuri (FOTO)

HOTI SI NELINISTITI… Tot mai multe semnale vin din partea agricultorilor vasluieni, nemultumiti de faptul cã, pe lângã pierderile datorate secetei, recoltele le sunt zdravãn dijmuite fie de animale, sãlbatice sau domestice, dar si de vecini, care nu au nici o jenã din a se înfrupta din munca altuia. Este cazul si a doi fermieri din comuna Puscasi care, dupã ce si-au muncit cu greu pãmântul, îsi vãd recolta compromisã din cauza mistretilor, si cu patru, dar si cu douã picioare. Mai grav este cã fermierii, pe lângã faptul cã au avut de suferit din cauza secetei, plãtesc tribut si dãunãtorilor, iar de rezultatele muncii lor se bucurã, în general, altii, samsari de cereale sau asa-zisi producãtori, care nu muncesc nici un ar de pãmânt, dar de care pietele vasluiene sunt pline.

Alexandru Armeanu, “nea Sandu”, cum îi spun consãtenii din Valea Târgului, comuna Puscasi, este nu doar consilier local de mai multe mandate, dar si principalul fermier din zonã. Are în folosintã peste 250 ha teren arabil, utilaje agricole, inclusiv un tractor nou-nout, achizitionat în acest an, iar recoltele sale sunt, an de an, de exceptie. “Am pornit-o, dupã Revolutie, aproape de la zero, doar cu terenurile familiei, dar, încet – încet, am reusit sã fac din agriculturã nu doar o meserie, cât o afacere. De la an la an mi-am sporit atât suprafata pe care o muncesc, luând în arendã terenuri de la oameni din zonã, dar am achizitionat si utilaje, am construit o halã pentru depozitarea productiei… Dacã vã spun cã muncesc cele peste 250 ha doar eu si cu unul dintre fii, doar din când în când mai angajez câtiva zilieri, poate nu mã credeti, dar totul fac mecanizat, începând de la arat, îngrãsat pãmântul, semãnat, prãsit mecanic, ierbicidat, pânã la cules! Am pânã si combinã, pe lângã pluguri, tractoare si alte utilaje. La noi în zonã, este si pãmânt bun, sunt si oameni gospodari, pãcat cã tinerii au cam plecat la muncã în strãinãtate ca sã-si facã un rost!”. Efectele secetei nu prea le-a simtit, asta pentru cã toate lucrãrile agricole au fost fãcute la timp, porumbul având, pe alocuri chiar si peste doi metri înãltime, stiuletii sunt bine formati, dar Alexandru Armeanu are un alt of. Datã fiind vecinãtatea de pãdurea Brodoc, zone întregi sunt devastate de porcii mistreti din fondul de vãnãtoare a Directiei Silvice, care-i dijmuiesc productia. “Uitati-vã pe marginea lanului cum, din loc în loc, fac focuri ca sã alung mistretii, am angajat pânã si oameni care sã facã de pazã peste noapte! Lucrãrile agricole m-au costat o grãmadã de bani, am rate la bancã pentru tractorul proaspãt cumpãrat, dar, ca orice gospodar, vreau sã scot si ceva profit de pe urma muncii de un an de zile. În zadar, pierderile datorate mistretilor si altor animale sunt mari si nimeni nu mã despãgubeste. Am fãcut mai multe plângeri la proprietarii fondului de vânãtoare, dar toate au rãmas fãrã rezultat. Dacã mã apuc sã pun capcane, sã omor porcii, fac puscãrie, dar pe ei nu-i trage nimeni la rãspundere pentru pierderile pe care le am. Dacã aceastã situatie continuã pânã la recoltare, mi-e teamã cã nu voi avea nici un profit de pe urma muncii mele.”, era disperat Alexandru Armeanu. Din pãcate, situatia sa nu este singularã, multi fermieri plângându-se de faptul cã recoltele le sunt dijmuite de animalele sãlbatice provenite, de cele mai multe ori, de pe fondurile de vânãtoare private, ai cãror proprietari nu fac nici un efort sã împiedice acest lucru. Conform unei situatii la nivel judetean, au fost semnalate peste 1000 de exemplare de porci mistreti care fac prãpãd în culturile oamenilor, în special în zonele cu pãdure multã, inclusiv în Osesti, Ivãnesti, Tanacu, Solesti, Zãpodeni, Fãlciu, Cârja, Ivesti sau Gherghesti. Mai grav este faptul cã este posibil ca unele animale sã fie infectate cu pestã porcinã, trichinelozã sau alte boli, si, din cauza cãldurii si a lipsei de hranã, pot ataca chiar si oamenii, devenind un adevãrat pericol pentru agricultorii care-si îngrijesc, recolteazã sau pãzesc recoltele.

Mistretii cu douã picioare fac pagube mai mari

“Eu am aproape 10 ha cultivate cu porumb pe marginea pãdurii Paiu, în tarlaua numitã < >, din zona industrialã pânã aproape de Puscasi. Din cele zece hectare, patru mi-au fost deja distruse, nu doar de mistretii care ies din pãdure în cãutare de hranã, cât mai ales de locuitorii din apropiere, din Rediu sau chiar de vecini din Puscasi. Animalelor nu ai ce sã le ceri, nu au minte si cautã si ele sã nu moarã de foame, iar paguba nu-i chiar atât de mare, cã nu intrã în ogor chiar searã de searã, dar, mã întreb, cei care au în folosintã fondul de vânãtoare care include pãdurea Paiu nu pot fi trasi la rãspundere? Cândva aveau obligatia sã-si îngrãdeascã domeniul de vânãtoare, nu stiu dacã mai este valabil, dar mãcar sã asigure hranã în pãdurile lor, nu sã se astepte sã ne mãnânce nouã productia. Mai grav este cu oamenii care vin, fãrã nici un fel de jenã, la furat! Acestia fac cea mai mare pagubã! Vin mai multe cãrute odatã, intrã fãrã nici un fel de fricã pânã în mijlocul tarlalei si rad tot! Mai ales cu vecinii din Rediu am probleme, ei taie porumbul cu totul, cei din Puscasi culeg doar stiuletii, dar vã spun, paguba pe care o fac este enormã. Degeaba fac de pazã în fiecare noapte, de la 9-10 seara pânã dimineata, degeaba strig, vin si douãzeci de oameni odatã haidamaci si copii, cu cãrutele, de-am ajuns sã-mi fie mie fricã de ei, nu cumva sã mã ia la bãtaie, si culeg de parcã ar fi pe ogorul lor! În alte comune am auzit cã nici nu dau voie cãrutelor sã circule noaptea pe stradã, la noi, la Puscasi, nici mãcar sef de post nu avem, sã fac plângere, cã e bolnav!”, se plângea Vasile Cataramã, din Puscasi, fermier si consilier local al comunei. “În ritmul ãsta ajung la sapã de lemn. Mai grav este si altceva: eu, ca producãtor, dacã mã duc în piatã la Vaslui sau în altã parte sã vând, am o grãmadã de cheltuieli, si mai primesc si amenzi pentru te miri ce, cã de multe ori îmi vine sã-mi vând produsele la samsarii de cereale. Pe când, pe rromii care nu au nici nici mãcar un ar de teren nu-i întreabã nimeni nimic, si sunt pline pietele de porumb de fiert, furat de pe tarlalele noastre. Dar asta e, nici mãcar nu ai cum sã te plângi, cei care muncesc pãmântul nu sunt si cei care se bucurã de roadele obtinute!”