Exploatarea resurselor subterane în judeţul Suceava a rămas o umbră din ceea ce a fost acum câţiva ani. Uraniul de la Crucea, prin Compania Naţională a Uraniului, al cărei şef a fost şi unul dintre foştii directori ai MinBucovina, Ioan Moraru, îl mai exploatează (încă) statul român, însă cuprul şi manganul ajung integral în China. Cuprul, prin cumpărarea, de către o firmă chineză, a uzinei de preparare de la Iacobeni şi a depozitului de la Mănăila, iar manganul, după ce este exploatat de firma unui alt fost director al MinBucovina, Gheorghe Iordache. Foştii mineri sunt şomeri, majoritatea minelor sunt închise, iar cei care au fost directori când mineritul a intrat în comă sunt bine.
Din 32 de active ale MinBucovina, interes a fost doar pentru şase
Mineritul în judeţul Suceava, industrie de bază până prin anul 2008, a urmat aceeaşi traiectorie descendentă ca toate companiile care au aparţinut statului. Surprinzător este nu faptul că în zece ani, între 1998-2008, această activitate a intrat în declin până aproape de prăbuşire, ci că a fost nerentabilă doar cât a fost prestată pentru statul român.
MinBucovina, cu exploatările miniere Leşu Ursului, Fundu Moldovei, Dorna Iacobeni, sectoarele CTC Frasin şi baza de aprovizionare şi desfacere Frasin, a apărut în septembrie 2002, prin desprinderea sucursalei Vatra Dornei de Remin Baia Mare. În 2005, avea circa 1.300 de angajaţi. În trei ani, în iunie 2008, Tribunalul Suceava a pronunţat hotărârea de insolvenţă. Cel care a executat compania care îi aparţinea a fost însuşi statul, din cauza unei datorii de circa 1,4 milioane de euro (50 de miliarde de lei vechi). Suma reprezintă un ajutor de stat primit de companie, pe care Consiliul Concurenţei a decis că trebuie returnat în decembrie 2007. Acest lucru nu a fost posibil, aşa că AGA şi Consiliul de Administraţie au hotărât ca MinBucovina, condusă de fostul director al Companiei Naţionale a Uraniului, Ioan Moraru, să intre în lichidare voluntară în februarie 2008.
În 2008-2009 statul a investit bani în construcţia uzinei de prelucrare a cuprului de la Iacobeni pentru ca eventual această activitate să meargă mai departe. Valoarea iniţială a proiectului a fost de circa 4 milioane de euro, dar la final, în 2009, când a fost dată în folosinţă, costurile au fost de 5,43 de milioane euro.
MinBucovina a intrat în subordinea AVAS, care a organizat licitaţia pentru desemnarea unui lichidator. Dintre cei nouă lichidatori care s-au prezentat, a câştigat Management Reorganizare Lichidare Iaşi, reprezentată de Corneliu Mititelu. După inventarierea activelor în mai 2008, în şedinţa din luna iunie, în faţa judecătorului sindic de la Tribunalul Suceava a fost cerută schimbarea din lichidarea voluntară hotărâtă iniţial, în procedură simplă de insolvenţă (faliment) deoarece datoriile societăţii erau mult mai mari decât capitalul social. Cererea a fost aprobată de tribunal prin hotărâre definitivă şi irevocabilă, iar la 1 iulie 2008 MinBucovina a intrat în faliment. Activitatea de producţie a fost oprită, iar cei aproximativ 245 de angajaţi urmau să plece acasă, cu preaviz în termen de 15 zile.
O lună mai târziu, revine la conducerea companiei inginerul Gheorghe Iordache, pensionat în 2005. ”M-am întors la solicitarea celor care administrau atunci MinBucovina. Am reuşit să păstrez cei circa 245 de angajaţi, pornind Uzina de Preparare a Cuprului de la Iacobeni”, ne-a declarat Gheorghe Iordache.
Uzina de la Iacobeni a fost construită în 2008-2009. Costurile iniţiale au fost evaluate la 4,07 milioane de euro, dar la final investiţia statului a fost de 5,43 de milioane de euro, după cum a precizat unul dintre foştii directori de la Iacobeni, Radu Ciocan. Concentratul de cupru rezultat din prelucrare era exportat, iar minereul de mangan ajungea la Mittal Steel Galaţi. Concomitent cu această activitate de producţie, MRL Iaşi, conform Legii insolvenţei, a evaluat cele 32 de active ale MinBucovina, pe care le-a şi scos la licitaţie. Licitaţiile au început în iulie 2009, dar din cele 32 de active au fost vândute doar şase, printre care cariera de cupru Mănăila şi platforma Iacobeni. Acestea două au fost cumpărate în august 2011, cu 3,63 de milioane de euro (fără TVA), de o firmă cu acţionariat integral chinez, SC SINB International Grup SRL Bucureşti. Conform contractului, pentru exploatarea şi valorificarea minereului polimetalic de la Mănăila şi Platforma Iacobeni chinezii au plătit 7,38 de milioane de lei (fără TVA) şi încă 7,98 de milioane lei (fără TVA) pentru achiziţia de bunuri mobile.
Prin licenţa de exploatare de la ANRM Bucureşti, firma se obligă să extragă, să prelucreze şi să valorifice zăcământul de cupru de la Mănăila, până la epuizarea rezervei. Predarea efectivă a celor 7 hectare de munte cu zăcăminte de cupru şi a uzinei de la Iacobeni s-a făcut începând cu data de 1 noiembrie 2011, iar două săptămâni mai târziu la firma chineză au fost transferaţi oficial şi 50 de salariaţi.
Zăcămintele ”sărace” pentru români, tentante pentru străini
