Centrul Rezidential Bârlad, o gaurã neagrã care a înghitit peste 44 de miliarde lei vechi
ESEC Dupã aproape 10 ani de la începerea lucrãrilor, dupã o investitie de 44,2 miliarde de lei vechi, Centrul Rezidential de Asistentã si Îngrijire a Persoanelor Vârstnice Bârlad, dintr-un proiect îndrãznet, s-a tranformat într-un esec total. Conducerea CARP Bârlad a explicat cã proiectul centrului a esuat în mare parte din lipsa de implicare a administratiei locale Bârlad.
Radu Renga s-a întâlnit cu liderii pensionarilor din judet. Cu prilejul acestei întâlniri pensionarii i-au solicitat prefectului interventia pentru rezolvarea problemei de la Centrul Rezidential de Asistentã si Îngrijire pentru Persoanele Vârstnice Bârlad, un obiectiv de investitii realizat în proportie de 90 %, dar care de trei ani bate pasul pe loc. Este o vorbã româneascã care spune „unde nu-i cap, vai de picioare!”. Cam asa stã treaba cu proiectul Centrului Rezidential de Asistentã si Îngrijire pentru Persoanele Vârstnice Bârlad, un obiectiv de investitii care a înghitit 44 de miliarde lei vechi fãrã a-si gãsi nicio utilitate. Totã lumea si-a luat mâna de pe acest proiect pentru cã toate pãrtile implicate au ajuns dupã atâtia ani la concluzia cã a fost o idee proastã. Nici Primãria, nici conducerea CARP-ului, initiatorii proiectului, nu-si pot asuma financiar finalizarea si întretinerea lui si, dupã cum era de asteptat, aruncã pisica moartã din curtea unuia în curtea celuilalt. ” În martie am adus în discutie în cadrul Comitetului Consultativ de Dialog Social Vaslui problema Centrului Rezidential pentru persoane vârstnice Bârlad, nici la aceastã datã constructia centrului nu s-a finalizat. Acest centru ar fi trebuit sã fie gata în 2009 si ar fi trebuit sã fie un spatiu cu 82 de locuri. Înfiintarea lui a avut la bazã un parteneriat între CARP Bârlad si Primãria Bârlad, de asemenea trebuie mentionat cã la finantarea lui a contribuit si Ministerul Muncii care ne-a dat 24 miliarde de lei vechi. Lucrãrile de constructie sunt finalizate în proportie de 90% la sutã, dar de mai bine de 2 ani lucrãrile s-au sistat. La acea vreme noi aveam mare nevoie de el. Este pãcat cã s-au cheltuit peste 40 de miliarde, ar fi o dramã ca investitia sã-si gãseascã justificare”, a declarat Alexandru Porumb, presedintele Consiliului Judetean al Pensionarilor Vaslui. La discutiile din martie a fost prezent si primarul municipiului Bârlad, Constantin Constantinescu, care la acea datã promitea cã se va implica în gãsirea unei solutii pentru rezolvarea problemei pe care o constituie Centru Rezidential, dar pânã acum nimic nu s-a miscat.
Proiectul centrului a esuat din cauza indiferentei primarului!
Iinitial proiectul înfiintãrii acestui centru a apartinut CARP-ului Bârlad, dar în proiect s-a implicat si administratia localã a municipiului Bârlad pentru cã în principiu ideea de a investi într-un obiectiv ce tine de protectie socialã nu meritã ratat de nicio administratie localã. Astfel a fost încheiat un protocol, care prevedea ca acest centru sã fie construit pe terenul CARP-ului , iar finantarea lucrãrilor sã fie fãcutã din trei surse. O Hotãrâre a CL Bârlad din data de 21 ianuarie 2005 stabileste cã, din 46,8 milioane de lei, valoarea totalã a investitiei, 29.8 miliarde de lei vor fi asigurati de Consiliul local Bârlad, 9 miliarde de lei de CARP Bârlad si alte 8 miliarde de Ministerul Muncii, Solidaritãtii Sociale si Familiei. Dupã finalizarea lucrãrilor CARP Bârlad urma sã ia în folosintã si întretinere acest centru. Lucrãrile de constructie au început în 2002 si ar fi trebuit sã se finalizeze în 2009, dar iatã cã au trecut aproape 10 ani si stadiul finalizãrii lucrãrilor stagneazã la procentul de 90 la sutã! Prezentã ieri la întâlnirea cu prefectul Radu Renga, conducerea CARP Bârlad a explicat cã proiectul centrului a esuat în mare parte din lipsa de implicare a administratiei locale Bârlad.
Primãria Bârlad a semnat pentru 30 de miliarde, în realitate a dat 3
„Totul a început dintr-o euforie, toatã lumea a fost foarte entuziasmatã sã se construiascã un azil pentru bãtrâni, dar niciuna din pãrtile implicate nu s-a gândit la timpul potrivit ce înseamnã în realitate construirea si întretinerea acestui centru. În realitate, treburile nu au stat cum s-a stabilit la început. Pânã în 2010, CAPR-ul finantase construirea acestui centru cu 17 miliarde de lei, ministerul cu 24,2 miliarde, iar Consiliul Local doar cu 3 miliarde. Ceea ce a fãcut Consiliul Local s-a numit boalã lungã, moarte sigurã. Ei s-au ocupat de licitatia pentru firma de constructii, ei au coordonat lucrãrile si au tãrãgãnat-o cât de mult au putut. Lucrãrile nu s-au finalizat în 2009, lucrãrile s-au prelungit, costurile de executie s-au mãrit, desi CL nu avea voie sã opereze modificãri de preturi. În aceste conditii, în 2010 CAPR-ul a hotãrât sã se retragã din protocol si si-a solicitat recuperarea banilor investiti. Problema cea mai mare este cã acest proiect a fost gândit prost, costurile au crescut foarte mult, eu nu-mi permit sã sacrific 30000 de oameni pentru a întretine alti 82”, a declarat presedintele CAPR, Nicolae Mihai.
Centrul poate ajunge pe mâna CJ-ului
” Laptele-i vãrsat, de acum trebuie sã gãsim o cale de mijloc. Voi face o interventie la Ministerul Muncii sã explic situatia, sã vedem ce putem face, dar eu vã propun o solutie viabilã. CARP-ul nu va putea niciodatã folosi centru, pentru cã nu l-ar putea întretine. Destinatia acelei clãdiri ar trebui schimbatã, cred cã s-ar impune o discutie cu Consiliul Judetean, ei au o directie de asistentã socialã, Consiliul Judetean are o altã fortã financiarã. Aceste discutii ar trebui purtate dupã data de 1 iulie, acum astfel de discutii nu si-ar avea rostul pentru cã actualul consiliu se aflã la sfârsit de mandat. Pânã în iulie, viitorul consiliu se va aseza si problema Centrului va putea fi discutatã asa cum trebuie. Este pãcat de o asemenea investitie, clãdirea trebuie finalizatã si datã în folosintã cât mai repede pentru cã se degradeazã, chiar mã uitam sãptãmâna trecutã la spitalul din Negresti, spital nou care la un an si ceva de la închidere s-a degradat în proportie de 30%. Cred cã cea mai bunã solutie ar fi discutarea preluãrii acestui centru de cãtre Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului”, a declarat prefectul judetului Radu Renga.
