Un proiect de lege va duce la scãderea populatiei în municipiul Vaslui
ADIO… Afaceristii care scot bani frumosi prin preluarea în spatiu a mai multor persoane vor avea parte de o surprizã usturãtoare. În fata parlamentarilor se aflã un proiect de lege împotriva celor care îsi iau vizã de flotant pe un spatiu unde, în acte, mai locuiesc alte câteva sute de persoane. Mai exact, proprietarul unui spatiu locuibil va fi obligat de cãtre aceastã lege sã declare suprafata locuintei si câte persoane sunt luate în spatiu la adresa respectivã. Asta înseamnã cã cetãtenii moldoveni pot spune adio vizelor de flotant obtinute pe bani grei, iar cei care încã nu au plecat pe meleaguri europene pot spune cã vor fi „vagabonzi” pe strãzile Vasluiului. Totusi, lovitura cea mai mare va fi datã celor care iau persoane în mod ilegal în spatiu pe sume cuprinse între 100 si 150 de euro. Un exemplu de astfel de spatiu este „faimosul” bloc 32 de pe strada Vasile Alecsandri, unde, în acte, locuiesc peste trei mii de oameni în 150 de garsoniere. Creierul din spatele acestui proiect de lege este deputatul PNL, Robert Aurel Boroianu. Acesta sustine ferm faptul cã obtinerea vizei de flotant trebuie acordatã unui numãr limitat de persoane per locuintã, iar ordonanta din 2005 care prevede obtinerea acestor documente este mult prea permisivã, ca sã nu spunem prost gânditã.
Situatia miilor de moldoveni care sunt luati în spatiu de cãtre anumiti vasluieni a ajuns deja într-o pozitie ridicolã pentru autoritãtile locale. Si nu numai la noi. În toatã partea de est a României a fost ridicatã problema persoanelor care iau în spatiu mii de cetãteni strãini, în special moldoveni, pe sume cuprinse între 100 si 150 de euro, per persoanã. De aici cetãtenii au cale liberã sã inunde ghiseurile pentru a obtine cetãtenia românã sau pasapoarte românesti, pentru ca apoi sã fugã prin Europa de Vest. Pentru a contracara aceastã absurditate legislativã deputatul PNL, Robert Aurel Boroianu, a depus la Senat o propunere care prevede ca proprietarul unei locuinte sã fie obligat sã declare suprafata casei si câte persoane locuiesc acolo. Astfel, acordarea vizei de flotant va tine cont de numãrul de persoane, iar dacã în locuintã sunt prea multi locatari înregistrati, statul are dreptul de a refuza acordarea acesteia. Liberalul spune cã, din cauza legislatiei permisive, s-a ajuns ca la o adresã sã stea si peste 1.500 de persoane, iar afacerea sã ajungã la sume de 150 de euro pentru o vizã. Dacã proiectul de lege va trece de Senat si de Camera Deputatilor, si va fi promulgat de presedintele Klaus Iohannis, persoanele care îsi iau vizã de flotant, pentru obtinerea cetãteniei si alegerea unei scoli mai bune pentru copii, nu vor mai putea sã primeascã vizã de flotant în orice conditii. Parlamentarul precizeazã cã în mass-media au apãrut în ultima vreme foarte multe cazuri de luare în spatiu a mii de persoane, la o singurã adresã, acest lucru sfidând logica elementarã. S-a ajuns la situatii când într-o casã obisnuitã aveau domiciliul 1.583 de persoane. „Pentru cã Ordonanta 97/2005 este permisivã, nimeni nu si-a pus întrebarea fireascã de altfel, cum ar putea locui sub acelasi acoperis, într-o casã obisnuitã, cu douã camere si o curte de cîtiva metri pãtrati, nu mai putin de 1.583 de persoane. Astfel, legea a permis ca mii de persoane sã obtinã vizã de flotant, pentru o singurã locuintã, cu aprobarea gãzduitorului si a autoritãtii”, spune deputatul PNL. Acesta a mai adãugat faptul cã acest „obicei” este un vestigiu din era comunistã când oamenii din mediul rural îsi „cumpãrau” resedinta în orasele mari pentru a profita de avantajele vietii de oras. „La acest obicei au apelat pe vremea lui Ceausescu cei care se cãsãtoreau cu o persoanã care avea nevoie de domiciliu în orasele mari, contra unor sume de bani. Avantajele obtinerii unei vize de flotant sunt valabile si astãzi, dând posibilitatea de a se angaja într-un job mai bun sau de a accesa un credit. Afacerea s-a dezvoltat, în timp, astfel cã preturile obtinute, astãzi, pentru o vizã de flotant, sã fie cuprinse între 80 si 150 de euro. Iar aceste sume sunt neimpozabile”, a declarat deputatul PNL.
Orasul Vaslui, prima oprire în drumul basarabenilor spre Europa!
În ultimii sapte ani de zile, mii de moldoveni de peste Prut au profitat de nevoia vasluienilor de „fonduri”, iar vasluienii dornici sã facã un ban rapid si „curat” nu au spus „NU!”. Acestia au creat o retea cu beneficii mutuale, în care vasluianul îsi umplea buzunarul, împreunã cu casa, iar moldoveanul avea primul pas spre Europa asigurat. În urmã cu doi ani de zile, se estima cã, pentru a primi cãrti de identitate sau pasapoarte românesti, cu domiciliul în resedinta judetului, au ajuns în Vaslui în jur de 30.000 de persoane. Majoritatea au provenit din raioanele apropiate de granita UE sau de la Chisinãu. Acest numãr mare de cetãteni basarabeni modificând dramatic numãrul de locuitori din oras, iar fluxul de oameni continuã si astãzi. Din estimãrile noastre, în ultimii sapte ani de zile, cetãtenii Republicii Moldova au „pompat” peste 4 milioane de euro în buzunarele celor care i-au primit în spatiu. Bineînteles, aceste sume nu au fost declarate. Cel mai bun exemplu de astfel de practici în municipiul Vaslui se regãseste în arhicunoscutul bloc 32, de pe Strada Vasile Alecsandri, unde peste trei mii de cetãteni basarebeni sunt înregistrati ca locatari. Ceea ce este de-a dreptul ilar, este faptul cã în blocul cu pricina, sunt putin peste 150 de garsoniere. Bineînteles cã ar fi o situatie absurdã dacã atâtia oameni ar locui într-un bloc care mai are putin si cade peste locatari. Aceste nereguli nu au trecut neobservate de autoritãtile locale. În anul 2014, patru functionari din cadrul Serviciului Public Comunitar pentru Evidenta Persoanei, din cadrul Primãriei Vaslui, au fost acuzati de luare de mitã în dosarul vizelor pentru moldoveni. Pentru fiecare buletin, functionarii primeau în jur de 20 de euro. Pe lângã spaga datã la ghiseu, moldovenii plãteau si intermediarilor care le ofereau domiciliul necesar obtinerii resedintei. Tarifele practicate de intermediari: între 150- 200 de euro. Pentru a obtine cartea de identitate în 3 zile si nu pânã la 30, asa cum cere legea, cetãtenii din Republica Moldova, pe lângã taxele legale, plãteau 150-200 de euro intermediarilor. Cei 38 de cetãteni moldoveni audiati atunci au recunoscut cã plãteau sume de bani pentru obtinerea cãrtilor de identitate românesti, atât intermediarilor care le ofereau domiciliul necesar obtinerii resedintei, cât si functionarilor de la Evidenta Populatiei, pentru a obtine cãrtile de identitate cât mai rapid. Cu toate astea, fenomenul continuã si astãzi fãrã niciun semn cã s-ar opri. (Andrei Manolachi)
