TRAGEDIE… Un copil în vârstă de doar 14 ani, din comuna Deleni, a decis să încheie socotelile cu viața, spânzurându-se de cireșul din spatele casei. Tragedia a avut loc joi dimineață, iar cel care l-a găsit pe băiat atârnând de ștreang a fost chiar tatăl său. Oamenii din sat spun că Andrei a ales să părăsească această lume din cauza certurilor din sânul familiei. La școală era un mic geniu, premiant în fiecare an și abonat al burselor de merit, însă acasă trăia un adevărat coșmar. Cu mama bolnavă psihic și cu un tată alcoolic, Andrei era certat aproape zilnic pentru că stă prea mult pe internet. Vecinii spun că tatăl îl mai altoia, iar de multe ori mergea plin de vânătăi la școală. Deși toată lumea știa că băiatul trece printr-un calvar acasă, nimeni nu s-a implicat pentru a-l scoate din acel mediu. Nici profesorii, nici Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Deleni, nici preotul din sat, nici Protecția Copilului, nici Inspectoratul Școlar Județean, absolut nimeni nu a mișcat un deget pentru a-l salva din ghearele morții. Ieri însă, după ce au aflat că Andrei nu mai este, toți acești angajați ai statului erau „pe teren, pentru a documenta cazul”. „Ceilalți frați ai lui au rezistat”, ne-a declarat, plin de cinism, dirigintele băiatului, în timp ce ne vorbea despre „situația precară” din sânul familiei acestuia. Andrei însă nu este un caz singular în județul Vaslui, unde în fiecare zi sute, poate chiar mii de copii sunt puși să reziste bătăilor și abuzurilor celor mari, în timp ce armata de bugetari plătită din greu pentru a face muncă de teren și a preveni astfel de tragedii nu se dezlipește de scaunul din birou.
Să ai 16 ani și să îți vezi fratele mai mic atârnând de creanga unui copac nu e o imagine pe care să o poți scoate prea repede din minte. Andreea, sora mai mare a lui Andrei, a fost cea care a sunat la poliție și a anunțat că fratele ei s-a sinucis. Adolescenta spune și care a fost motivul pentru care băiatul a recurs la acest gest. „Luni nu a fost la școală, iar marți și miercuri a întârziat la prima oră. A avut o ceartă cu tata pentru că petrecea foarte mult timp pe tabletă și nu mai putea să se trezească dimineața, încât să ajungă la timp la ore. Avea, probabil, și alte supărări personale, însă mie nu mi-a spus nimic. Aseara (n.r. miercuri seara) nu am mai vorbit cu el, însă l-am mai liniștit după acea ceartă. Era un copil foarte bun la învățătură, îi plăcea foarte mult matematica, avea note bune și la limba română” ne-a declarat sora lui Andrei.
„Era un băiat priceput la toate”
Băiatul nu era doar foarte bun la învățătură, ci și foarte muncitor, după cum relatează bunicul său. „Era priceput la toate. Singur și-a făcut un aparat de sudură, o semănătoare de mână, apoi a reparat o drujbă din piese rele, găsite prin sat. Îi plăcea să inventeze, să facă lucruri pe care nu le avea. Ultima lui ambiție a fost o bicicletă cu motor. Lucra la invențiile lui toată noaptea, până spre dimineața, de asta se și trezea mai greu. Era pasionat și de tehnologia asta a calculatoarelor, avea o tabletă pe care urmărea ce invenții au mai apărut. A fost un copil foarte deștept, la fel ca și frații lui mai mari, care au fost premianți la Liceul „Mihail Kogălniceanu”. La toți le-a plăcut școala. Din păcate, Andrei a ales să plece mult prea devreme de lângă noi”.
O „situație precară” despre care toți știau, dar nimeni n-a făcut nimic
Înainte de a sta de vorbă cu rudele băiatului, am discutat cu oamenii din sat, dar și cu vecinii, pentru a afla câte ceva despre mediul în care locuia Andrei. Aproape toate persoanele pe care le-am întâlnit ne-au spus despre problemele cu alcoolul ale tatălui, care uneori duceau și la bătăi, și despre problemele psihice ale mamei, cauzate de o depresie puternică. „Tatăl băiatului nu a fost tot timpul așa. A luat-o pe calea băuturii după ce a rămas fără serviciu. Atunci s-a rupt ceva în sânul acestei familii. El stătea mai toată ziua prin baruri, mama avea problemele pe care le avea. A mers de multe ori și la mănăstire la Moreni pentru a cere ajutorul preotului, dar degeaba. Cu astfel de probleme în jurul lui, e normal ca băiatul să se închidă în interiorul său, pentru că nu mai avea cu cine comunica. Era la vârsta când avea cel mai mult nevoie de sprijin, de o vorbă bună, de încurajări, care ori veneau foarte rar, ori nu veneau deloc” ne-a declarat o cunoștință a familiei Achim. L-am contactat telefonic și pe dirigintele lui Andrei pentru a afla dacă și la școală se știa despre problemele cu care se confrunta băiatul. Irinel Doboș, profesor de Geografie și Istorie la școala din Deleni, ne-a declarat că băiatul era printre cei mai buni elevi din clasa lui, cu toate necazurile pe care le avea acasă. „Am rămas fără cuvinte când am aflat că Andrei nu mai este printre noi. A fost un elev foarte bun la învățătură, cu medii de peste 9. Lua bursă de merit, era și foarte cuminte cu toate că acasă avea o situație precară. Frații lui au reușit să depășească momentele acestea. Chiar azi vorbeam cu doamnele de la Asistență Socială din cadrul Primăriei Deleni, care îmi spuneau că nu au avut niciodată acces în locuința băiatului. Neavând acordul părinților, ele nu au putut intra în casă, să vadă în ce condiții trăiește Andrei. Tatăl lui a luat-o pe calea băuturii după ce și-a pierdut serviciul, mama are probleme de sănătate. În ciuda acestor dificultăți, ceilalți frați ai lui au rezistat. La el n-am sesizat nicio modificare de comportament în ultimele zile. Andrei era oricum un copil mai tăcut, introvertit, niciodată nu se destăinuia, nu zicea și altora prin ce trece. Lumea spune că mai venea bătut la școală, dar eu nu l-am văzut niciodată cu semne, nu mi-a spus că ar avea asemenea probleme acasă”, a afirmat dirigintele băiatului.
Angajații Asistenței Sociale din cadrul Primăriei Deleni au ieșit ieri pe teren
Tot ieri, la câteva ore după tragedie, am contactat și pe reprezentanții Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Vaslui pentru a afla dacă vreodată situația lui Andrei Ichim a fost adusă la cunoștința lor. Irina Câmpanu, purtătorul de cuvânt al instituției, ne-a declarat că acest caz nu a fost adus niciodată în atenția celor de la DGASPC și ne-a îndrumat către autoritatea locală, adică către Serviciul de Asistență Socială din cadrul Primăriei Deleni. Am sunat și la Primăria Deleni, unde un domn ne-a spus că angajații de la Asistență Socială sunt pe teren, pentru a se documenta cu privire la sinuciderea copilului de 14 ani.
Cercetări pentru ucidere din culpă
În acest caz a fost întocmit un dosar pentru ucidere din culpă, cercetările fiind efectuate de Serviciul de Investigații Criminale din cadrul IPJ Vaslui, sub coordonarea unui procuror.
Eu l-am cunoscut pe baiat, avea mereu un zambet trist. Era un baiat timid si foarte slabut si avea foarte multe lipsuri fata de ceilalti copii si cred ca suferea mult in sinea lui. Nu mi-a venit niciodata in cap sa merg la el sa-i dau niste bani, ceva bun, o vorba macar. Nu am putut sa merg sa il vad in sicriu. Asa frumos cum era el, ca o fetita aproape. Sora lui are un cont pe care isi primeste bursa de la liceu, ii voi trimite ei ca prin ea sa se bucure macar si el de acolo din ceruri. Ca ei, copii, nu gresesc, toti ajung niste ingerasi. Fata ramasa in urma macar trebuie ajuta, asa cu putin acolo. Eu nu ma pricep dar stiu ca se pot strange donatii pe net. Ca ei sunt viitorul nostru, cei ce au mai ramas.
RIP ANDREI … DORMI IN PACE ….
Nu avem preot,nu avem primar,nu avem politie,nu avem director scolar,,,ei se implica in campanii electorale
Baiatul asta a fost in clasa cu fiica mea. Avea o minte sa faca fata si la scolile din Bucuresti, nu doar la Vaslui. Toti fratii lui au fost brici la invatatura si au facut licee si facultati bune . Dupa ce tatal lor a ramas fara servici, s-a ales praful. A luat-o din ce in ce mai mult pe calea bauturii iar din cauza asta s-a ajuns aici. Toata lumea din sat stia de problemele astea. Si la scoala se stia si la primarie si peste tot. Nimeni nu a facut nimic! Asta e adevarul.
sscoala din vaslui ii inferioara celei din bucuresti ?
Corect…nimic nu se misca in aceasta comuna,toti se zbat ptr salarii si functii,daca interveneau in acest caz.nu se ajungea aici..