Mica Unire, sărbătorită la Solești, la mormântul Elenei Cuza (FOTO)

SĂRBĂTOARE… Ca în fiecare an, ziua de 24 Ianuarie nu a putut trece neobservată în comunitatea din Solești. Astfel, la complexul mortuar Rosetti-Solescu și la căpătâiul primei Doamne a României, din curtea bisericii din Solești, zeci de oameni au venit să sărbătorească Mica Unire. Sărbătoarea a debutat cu o slujbă oficiată de preotul Lucian, urmată de un discurs al aceluiași preot în care a vorbit adunării despre importanța unirii românilor dar și despre implicarea Bisericii în actul de la 24 Ianuarie 1859. De asemenea, primărița Mona Bujor a adresat câteva cuvinte celor adunați în curtea bisericii. “Mulțumesc sătenilor mei pentru că, întotdeauna sunteți alături de noi și mulțumesc autorităților județene că au răspuns afirmativ invitației noastre. Vreau să spun La Mulți ani tuturor! La mulți ani România”, a spus Mona Bujor. După discursurile oficialilor prezenți, Dumitru Buzatu, președinte al CJ Vaslui sau Ciprian Trifan, vicepreședinte al CJ Vaslui, a urmat un spectacol oferit de un grup de soleșteni trecuți de prima tinerețe și de copii ai școlii din localitate.  

Pentru comuna Solești, 24 Ianuarie este o zi aparte, cu o însemnătate mare ținând cont că, pe aceste meleaguri, își doarme somnul de veci Elena Cuza, prima Doamnă a României. Acest lucru nu a fost uitat nici ieri atunci când edilul Mona Bujor a marcat, încă o dată, ziua Micii Unirii, la mormântul Doamnei Cuza. Soleștenii sunt oamnei credincioși astfel că sărbătoarea de ieri, din curtea Bisericii Adormirea Maicii Domnului din Solești, a început cu o slujbă religioasă ținută de preotul Lucian. La sfârșitul slujbei religioase, preotul le-a vorbit oamenilor adunați despre însemnătatea Micii Unirii și despre implicarea Bisericii în actul de la 24 Ianuarie 1859. De asemenea, sărbătoarea s-a bucurat și de prezența “șefilor de la Județ”. Cum era de așteptat, după discursul preotului și al edilului comunei Solești, mulțimii adunate s-a adresat și președintele Consiliului Județean Vaslui, Dumitru Buzatu. În fața soleștenilor, Dumitru Buzatu a vorbit despre importanța Micii Uniri, considerată de către președintele CJ, adevărata unire a românilor ca, la 1 Decembrie 1918, să se finalizeze ceea ce a fost început în 1859. De asemenea, întreaga sărbătoare de la Solești s-a bucurat de un spectacol pus în scenă de către câțiva seniori ai comunei și de elevi ai școlii din localitate.

Elena Doamna, prima Doamnă a României Unite!

ISTORIE… Elena Rosetti era fiica postelnicului Iordache Rosetti și a soției sale Ecaterina (Catinca), fata logofătului Dumitrache Sturdza din Miclăușeni și sora boierilor cărturari Constantin Sturdza și Alexandru Sturdza. Copilăria și-a petrecut-o la moșia părinților de la Solești, în ținutul Vasluiului, alături de cei trei frați: Constantin, Theodor și Dumitru și de sora Zoe. Primește de mică o educație aleasă, după severele principii pedagogice ale vremii, sub supravegherea directă a mamei. Elena a învățat limba germană și, mai ales, franceza, pe care o folosea cu deosebită eleganță în corespondența întreținută cu prietena sa Hermiona Asachi. Împlinind cincisprezece ani, Elena s-a stabilit la Iași unde a fost introdusă în înalta societate. Aici îl cunoaște pe Alexandru Ioan Cuza cu care se va căsători la Iași în ziua de 30 aprilie 1844. După înăbușirea Revoluției de la 1848, Elena Cuza a dovedit o trăsătură de caracter aparte. Pusă în fața unei situații periculoase („revoluționarii fugeau din Iași spre Galați, urmăriți de oamenii domnitorului Mihail Sturdza”) ce amenința siguranța soțului ei, această tânără femeie timidă și aparent lipsită de încredere în sine, a dovedit o extraordinară energie, inițiativă și hotărâre. A pornit singură de la Solești spre Galați, unde a mers să-l vadă pe consulul britanic Cuninghan. Împreună au pus la punct evadarea lui Cuza la Brăila. De acolo, au fugit la Cernăuți și mai departe la Viena și Paris. S-au reîntors în Moldova peste un an, când venise domn Grigore Ghica. Urmare a importantului eveniment istoric, Unirea din 1859, Elena Cuza a devenit Înalta Doamnă a României. La îndemnul soțului, pentru a nu se expune intrigilor, Elena Cuza pleacă în 1860 la Paris. În această perioadă, în viața domnului intrase Maria Obrenovici, o doamnă de la curte, fiica cea mare a lui Costin Catargiu și mama viitorului principe al Serbiei, Milan. A revenit în țară, la îndemnul soțului, la mijlocul anului 1862, pentru a face onorurile Curții, uimindu-l atât pe soț, cât și pe rivala sa. A contribuit, cu modestia și demnitatea ce o caracterizau, la opera reformatoare a Domnului Unirii, fiind inspiratoarea fericită a legii instrucțiunii publice. A împărtășit cu stoicism exilul soțului detronat și, după moartea acestuia la 16 mai 1873, “i-a păstrat memoria cu o extraordinară devoțiune, neîngăduind să se rostească un singur cuvânt despre slăbiciuni pe care le cunoștea, le îngăduise și – o spunea cu mândrie – le iertase, ca singura care pe lume putea să aibă acest drept” (N. Iorga). Supraviețuind tuturor celor pe care i-a iubit, și-a petrecut ultimii ani de viață la Piatra Neamt. Acolo s-a stins la 2 aprilie 1909, fiind înmormântată la Solești.