Vrancea a intrat într-un nou cod portocaliu cu mii de vrînceni din comune care nu au reuşit de peste o săptămînă din localităţi u Consiliul Judeţean administrează cea mai mare parte din infrastructura judeţeană, peste 700 km u drumurile naţionale au la rîndul lor 516 km, în timp ce în comune se află alţi 543 km de drumuri u utilajele folosite la deszăpeziri au fost insuficiente ca număr şi tehnică faţă de zăpezile căzute în ultimele 15 zile
Iernile din ultimii ani par floare ureche pe lîngă cele din copilăria bunicilor noştri, cînd nămeţii apăreau chiar şi din una octombrie şi dispăreau abia în martie – aprilie. Ce se întîmplă acum pare de neînţeles. După cîteva ninsori serioase tot judeţul este paralizat. Fără “avîntul” din timpul comunismului, firmele angajate pentru deszăpezire aleargă doar după bani, iar atunci cînd autorităţile trebuie să fie ferme şi să acţioneze îşi arată măsura incapacităţii cauzată de promovarea unor oameni în funcţii doar pe criterii politice. Zăpada a pus în mare dificultate în primul rînd mediul rural, pentru că între oraşe, de obicei, legăturile se reiau mai uşor. Şi proviziile sînt în cantităţi mai numeroase deoarece aici sînt mai multe unităţi economice şi depozite. Iarna aceasta a arătat că drumurile înfundate cu zăpadă au fost prea multe în raport cu utilajele aflate în acţiune, astfel încît la mai bine de o săptămînă de la precedenta ninsoare încă se circulă cu dificultate pe multe şosele. În mediul rural locuieşte cea mai parte din populaţia Vrancei. Potrivit ultimului recensămînt, aproape 209.000 de persoane din totalul de 323.080 de locuitori trăiesc în cele 68 de comune ale judeţului. Aceştia depind de infrastructura rutieră pentru a lucra în cele cinci oraşe din Vrancea sau pentru a se aproviziona cu bunuri. În total, şoselele din judeţ se întind pe 1,79 mii km, din care doar 811,980 km modernizaţi. Drumurile naţionale care traversează judeţul au o lungime totală de 516,592 km. Reţeaua de drumuri judeţene este mai mare, de 731,428 km. Şoselele comunale se întind pe 543,150 km.
Consiliul Judeţean administrează cele mai multe şosele
Drumurile judeţene au cea mai întinsă reţea, de 731,428 km, iar cele comunale 543,150 km. Mai puţin de jumătate din drumurile administrate de Consilul Judeţean sînt modernizate, acestea însumînd o lungime de 318,644 km. Chiar dacă a scăpat de şoselele cu cele mai mari probleme la înzăpeziri, dîndu-le Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN), Consiliul Judeţean tot gestionează partea cea mai mare din infrastructura judeţului. Firma Sotirex a cîştigat în acest an un contract de deszăpezire de peste 2,6 milioane lei, din care ar trebui să primească bani doar pentru ce a muncit, după cum a afirmat Marian Oprişan, preşedintele CJ. În spatele firmei se află consilierul judeţean PSD Victor Roman, chiar dacă acesta s-a retras din acţionariatul societăţii întrucît şi-ar fi pierdut mandatul de ales din cauza incompatibilităţii. La fel ca şi în cazul UMB Spedition, care acţionează pe şoselele naţionale, nici această societate nu stă foarte bine în ceea ce priveşte dotările tehnice. După cum s-a văzut în ultimele zile, pe drumurile judeţene “pe care se circulă ca în palmă”, vorba lui Marian Oprişan, era nevoie de mai multe utilaje care să intervină. Şeful CJ a acuzat faptul că nu a putut ajunge la drumurile judeţene din cauza drumurilor naţionale blocate. Situaţia se repetă însă la scară mai mică, pentru că şi pentru a ajunge la majoritatea drumurilor comunale este deszăpezirea celorlalte categorii de şosele.
Uliţe de zeci de kilometri
În interiorul comunelor infrastructura se află în cea mai grea situaţie. Din cei 543,150 km de drumuri comunale sînt modernizaţi doar 28,8 km. În cea mai mare parte este vorba de uliţe, în care accesul este dificil uneori şi pentru autoturisme mici. Ca să nu mai vorbim de vole sau alte maşini necesare pentru deszăpeziri. În general se poate spune că primăriile şi-au făcut partea lor de treabă, pentru că au reuşit să curăţe cît de cît drumurile din interiorul localităţilor cu utilajele închiriate. Problemele cele mai mari au fost în cîmp deschis şi în satele aflate în zone unde zăpada se adună în cantităţi mari. Aici s-a văzut foarte clar că este nevoie de tehnică performantă pentru a putea acţiona. De exemplu, în Dumitreşti, care este una dintre localităţile răsfirate ale judeţului sînt nu mai puţin de 32 km de drumuri comunale şi 64 km de uliţe. “Avem drumuri pe care se urcă şi imediat se coboară. Înainte făceam treabă cu buldoexcavatorul nostru, dar în iarna asta nu am mai făcut faţă, a fost prea multă zăpadă”, a spus primarul Sandu Crintea. O altă comună întinsă, dar cu mai puţine probleme în această iarnă, este Păuneştiul, unde sînt 50 km de drumuri comunale şi uliţe. “Am folosit trei buldoexcavatoare şi un taf de pădure pentru deszăpezire şi am curăţat aproape tot prin comună. Reuşim să ne descurcăm cu buldoexcavatorul cumpărat de primărie, iar celelalte le-am închiriat de la societăţi din comună. Chiar dacă drumul judeţean spre Domneşti a mai fost înfundat, în localitate nu am avut probleme pentru că societatea care se ocupă deszăpezire a curăţat foarte bine şoseaua spre Panciu”, a spus viceprimarul Gheorghe Popa. Poate acest lucru se datorează şi faptului că şoferul de pe utilajul care intervine în zonă este chiar din Păuneşti. Nu la fel de norocoşi au fost oamenii din Ţifeşti, unde pe drumul judeţean au trecut mai întîi volele primăriei, iar la cîteva zile distanţă şi maşinile Sotirex.
Oficial, avem drumuri naţionale modernizate
Drumurile naţionale sînt în responsabilitatea Secţiei Drumuri Naţionale Focşani. Întreţinerea lor a fost încredinţată în 2008 firmei Spedition UMB, aparţinînd “regelui asfaltului” Dorinel Umbrărescu. Contractul, aflat acum în ultimul an, avea o valoare de circa 60 de milioane de euro. Chiar dacă nu a încasat toţi banii, cum spun firmele de desăzpezire, întrucît era vorba de un contract cadru, firma lui Umbrărescu a primit cel puţin 10 milioane de euro potrivit informaţiilor date publicităţii pînă acum. Societatea a fost total depăşită de situaţie în ultimele două săptămîni, iar motivele sînt destul de evidente. Numărul maşinilor a fost insuficient în raport cu cantităţile de zăpadă căzute şi şoselele blocate. Mai mult, societatea nu a avut nici utilaje specializate, lucrînd de obicei cu cele pe care le foloseşte vara la construcţia de drumuri. Cea mai mare parte din reţeaua de drumuri naţionale este asfaltată – 348,794 km. De asemenea, pe 115,742 km de şosele sînt îmbrăcăminţi asfaltice uşoare. Restul drumurilor sînt nemodernizate, adică petruite sau din pămînt. Starea asfaltului de pe drumurile catalogate ca modernizate este însă de multe ori proastă, astfel că lungimea şoselelor aflate în stare proastă este mult mai mare în realitate. Un exemplu despre modul în care se lucrează este DN 2 M Focşani – Odobeşti – Adreiaşu – Mera. Chiar înainte de alegerile generale din 2004 pe drum s-a turnat un covor asflatic. PSD a pierdut însă alegerile, iar noua putere nu mai considerat oportun să finalizeze investiţia. Cu toate că era evident că fusese începută pentru a aduce voturi PSD era şi mai evident că pentru oamenii de pe Valea Micolvului era extrem de utilă pentru a putea ajunge la Odobeşti sau Focşani.
Oprişan a scăpat de drumurile cu probleme
Cele mai afectate drumuri naţionale din Vrancea au fost înainte drumuri judeţene. La acea dată, administraţia judeţeană condusă de acelaşi Marian Oprişan a susţinut că nu are capacitatea de a le moderniza. Preşedintele CJ a găsit la vremea respectivă soluţia ca drumurile spre Măicăneşti, Ciorăşti, Vintileasca sau Soveja să fie trecute la Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale (CNADN). Cum la vremea respectivă ministrul Transporturilor era Miron Mitrea, trecerea s-a făcut fără probleme. În categoria drumurilor naţionale au trecut peste 200 de km de drumuri judeţene, întîmplător sau nu chiar cele cu cele mai mari probleme în caz de ninsori abundente. Puterea s-a schimbat, însă problemele au rămas. Printre cei mai afectaţi locuitori ai judeţului sînt cei care trăiesc pe traseul Dumbrăveni, Dumitreşti, Jitia, Chiojdeni, Vintileasca. Şoseaua este numai gropi, iar pe acolo se circulă foarte greu chiar cînd este vreme frumoasă. Aproape toţi miniştrii Transporturilor s-au perindat prin zonă şi au promis că vor aloca fonduri pentru consolidarea şi modernizarea drumului, însă toate s-au dovedit doar vorbe aruncate în vînt. Peste 10.000 de vrînceni au de suferit din cauza drumurilor proaste, iar acum şi din cauza ninsorilor abundente. (Mihai BOICU)
Reţeaua de drumuri din Vrancea
Drumuri Naţionale – 516,592 km
– cu îmbrăcăminţi din beton (asfalt şi ciment) – 348,796 km
– cu îmbrăcăminţi asfaltice uşoare – 115,742 km
– nemodernizate (pietruite şi de pămînt) – 52,056
Drumuri Judeţene – 731,428 km
– modernizate – 318,644 km
– nemodernizate – 318,644 km
Drumuri comunale – 543,150 km
– modernizate – 28,800 km
– nemodernizate – 514,350 km
Sursa: Strategia de dezvoltare a judeţului
