Sapte medici de familie din judeţ au fost amendaţi cu 2.000 lei de inspectorii sanitari pentru problemele de igienă din cabinete u la Vintileasca, în timpul crizei zăpezii, în dispensar nu s-a găsit dotarea corespunzătoare pentru salvarea unei femei însărcinate
Mai sînt şi doctori din mediul rural care nu respectă întocmai condiţiile de igienă. Aşa se face că în urma celor 127 de controale efectuate anul trecut de inspectorii de control din cadrul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Vrancea au fost aplicate şi sancţiuni. Au fost date 24 de sancţiuni din care 17 avertismente şi termene de conformare şi şapte amenzi în valoare de 2.000 lei. „Au fost depistate următoarele neconformităţi: neefectuarea igienizării generale, instalaţie de apă curentă defectă sau inexistentă, în toate spaţiile prevăzute de Ord.MS1338/2007, încălzire necorespunzătoare, în special în sălile de aşteptare, structura funcţională incompletă-lipsă: vestiar, spaţiu pentru depozitarea temporară a deşeurilor periculoase sau amenajarea de grupuri sanitare exterioare, de tip rural. Lipsă spaţiu frigorific pentru păstrarea vaccinurilor”, spun oficialii DSP, care nu au nominalizat cabinetele medicale cu probleme. Şi prefectul Sorin Hornea a tras atenţia recent că dispensarele de la sate lasă mult de dorit, situaţie care s-a văzut în timpul crizei zăpezii. Şi asta pentru că cei mai mulţi dintre medici fac naveta şi nu sînt la datorie atunci cînd pacienţii au cu adevărat nevoie, cum a fost cazul săptămînilor întregi de înzăpeziri. Dr. Grigore Hanţă, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie Vrancea, atrage atenţia că şi autorităţile locale ar trebui să se implice în dezvoltarea medicinei primare pentru binele comunităţii. Acesta a atras atenţia că cei mai mulţi dintre medici fac naveta deoarece, în cele mai multe situaţii, primarii nu au dorit să vîndă spaţiile medicilor. „Atîta timp cînd autorităţile locale nu au renunţat la aceste clădiri şi le deţin în proprietate, dotarea cabinetelor le revine. Ar fi trebuit ca autorităţile locale să se preocupe, să creeze nişte facilităţi, să-i determine pe medici să se stabilească în comunele deficitare”, este de părere dr. Grigore Hanţă.
Dotarea minimă a unui cabinet de medicină de familie
O problemă mai delicată s-a înregistrat la dispensarul din comuna Vintileasca, în timpul blocajelor generate de zăpadă, unde o femeie însărcinată a stat trei zile în aşteptarea unei salvări care să o ducă la spital. Întrucît femeia se simţea rău, panicate, autorităţile locale au alertat Comitetul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă, aşa încît un medic de la Bucureşti, desemnat de subsecretarul de stat raed Arafat, a încercat să le spună celor de acolo ce ar trebui să facă pentru a salva mama şi copilul. Din păcate, dotările din dispensar lăsau mult de dorit, potrivit celor relatate în acele zile de către doctorul Constantin Buză, care i-a acordat femeii ajutor medical pentru două zile. „Cu aţa chirurgicală nu poţi să te legi nici la pantofi”, spunea atunci medicul radiolog, care a lucrat în mai multe case de naşteri la începutul carierei. Culmea este că în acele zile nici doctorul de familie nu a ajuns la dispensar, chiar dacă locuieşte în comuna învecinată. Se pare însă că şi acesta avea anumite probleme de sănătate, aşa încît a fost mai prudent să nu plece prin nămeţi. Un cabinet de medicină de familie trebuie să aibă o anumită dotare pentru a putea funcţiona. Cabinetele trebuie să aibă în dotarea minimă aparatul de măsurat tensiunea arterială cu stetoscop, masă ginecologică, cîntar pentru adulţi, taliometru, pelvimetru, negatoscop pentru radiografii, apăsător limbă, deschizător gură, ciocan reflexe, canule rectale, canule uretrale, canule vaginale, trusă completă de mică chirurgie, valve ginecologice şi pense de col, centimetru de croitorie, seringă Guyon pentru spălături auriculare, atele Kramer, termometru. „Nu au fost depistate cabinete de medicină de familie care să nu aibă dotarea minimă necesară. Menţionăm că SCSP Vrancea controlează, în special, condiţiile igienico-sanitare de funcţionare a cabinetului, dotarea făcîndu-se şi în funcţie de serviciile contractate cu CAS, de medicii de familie. Majoritatea medicilor utilizează truse de unică folosinţă, atît chirurgicale, cît şi ginecologice”, se arată într-un răspuns transmis de DSP la cererea ziarului nostru.
