SIRAG DE MINUNI…Vasluianca Zenovia Chirilã detine recordul absolut, demn de a fi trecut în guinness book, pentru performanta sa de a merge sã se închine Sfintei Cuvioase Parascheva, în fiecare an al vietii sale, de când avea 16 ani. Timp de 54 de ani, ea nu a lipsit niciodatã de la marea sãrbãtoare. În fiecare an a luat trenul spre Iasi si s-a dus sã îi spunã Cuvioasei ce avea pe suflet si sã-i atingã sfintele moaste. ” M-am dus prima datã la Sfânta Parascheva, cu o doamnã din Vaslui. Apoi am început sã merg singurã. E de ajuns sã vezi o datã drumul, apoi nu mai ai nevoie de nimeni ca sã ajungi la ea. Plecam singurã noaptea, cu trenul de 4 si ceva, ajungeam dimineatã la Iasi. Mergeam pe jos pânã la Sfânta, apoi stãteam la rând si mã închinam la sfintele ei moaste”, povesteste aceasta. De la o vreme, a început sã meargã si tatãl ei cu ea: «Cât era de bãtrân, venea cu o zi înainte hram si îmi spunea: „Hai, fata tatei, mergi cu mine, cã sunt veteran si nu plãtesti trenul». Avea saptezeci de ani, dar îi plãcea sã stea la rând cu mine, sã asculte slujba care se face în ziua de hram. În acesti peste 50 de ani, de când merg la Cuvioasa, cel mai mult am stat la rând, ca sã ajung la raclã, douã zile si douã nopti. Mã întorceam cu ultimul tren acasã cu tata, care îmi povestea cã în tinerete, când a fãcut armata la Iasi, era un copac cu frunze cât palma, acolo. El tot cãuta copacul ãsta prin împrejurimi si îmi povestea cã, dacã lua cineva o frunzã din el, se îndrepta, oricât de bolnav ar fi fost. Am fost în fiecare an la Cuvioasa Parascheva împreunã cu tata, pânã a ajuns la vârsta de 83 de ani. Atunci un preot l-a împãrtãsit si mi-a spus „Sã nu mai vii cu el, cã e bãtrân”. Nu l-am mai luat cu mine, dar când s-a dus ultima datã la spital, mi-a spus: „Vreau sã mai ajung o datã la Cuvioasa”. L-am dus si si-a luat rãmas bun de la ea, pentru cã si pe el l-a ajutat foarte mult. Tata, la Revolutie, a avut un proces cu un vecin, care l-a dat în judecatã pe nedrept, pentru un cal. Vecinul acela nu se lãsa. L-a dat si la Curtea de Apel. „Eu mã duc la Cuvioasa, cã nu-s vinovat, iar ea o sã rezolve si problema asta”, a spus tata si s-a dus, înainte de proces, la Mitropolie, unde a rugat-o pe Sfânta sã îl ajute. L-a ajutat. S-a închis imediat procesul si nici avocata nu ne-a luat bani».
Zenovia Chirilã s-a nãscut în satul Poiana Pietrei, comuna Dragomiresti, si a venit la Vaslui pe când avea 16 ani. A lucrat la Cooperativa „Uniunea Mestesugarilor” un an si jumãtate, apoi la Fabrica de Confectii. Are doi copii, un bãiat, Marian, de 45 de ani, si o fatã, Marinela, de 37 de ani. Într-o vacantã de varã, pe când cei doi copii ai sãi se aflau la bunici, la Poiana Pietrei, s-a întâmplat o tragedie. Marian, fiul sãu, care se juca cu alti copii, s-a împiedicat de lantul câinelui si a cãzut pe burtã peste o piatrã foarte mare, care i-a strivit plãmânii si ficatul: «El plângea si spunea cã îl doare, dar noi am nãdãjduit cã îi va trece. Nu stiam ce se întâmplase cu adevãrat, am crezut cã este o cãzãturã usoarã. Eu am plecat la Vaslui, cã trebuia sã merg la muncã, iar bãiatul a rãmas la bunici. Nu înceta sã spunã „Mã doare”, asa cã l-au dus la punctul sanitar de la Dragomiresti, apoi la Rãdeni, unde era medic. Acolo au chemat imediat salvarea. „Sã vorbesti cu copilul pânã la Vaslui”, i-a spus doctorul tatãlui meu, care a vãzut cã Marian era grav bolnav. La spitalul de la Vaslui i-au pus perfuzii si au spus cã nu au ce sã-i facã. L-au trimis cu elicopterul la Iasi. Când am ajuns eu la Spitalul „Sfântul Spiridon”, doctorita si asistenta de acolo m-au pus sã dau o declaratie pentru operatie si, dupã ce am iscãlit, mi-au spus: „Esti tânãrã, poti sã mai faci copii, nu mai plânge dacã o sã-l pierzi pe acesta”. Eram terminatã. Am vorbit cu preotul de la spital, care m-a încurajat. „Sã te rogi, cã Dumnezeu e mai mare decât doctorii. Stie El ce are de fãcut”, mi-a spus. Am luat apoi tramvaiul si m-am dus imediat la Sfânta Parascheva. M-am rugat la Ea, cu lacrimi m-am rugat, sã-i dea lui Marian sãnãtate, cã atâta bãiat aveam. Înainte, nu era ecograf ca acum, sã stii ce nasti, si când am aflat cã am si eu un bãiat, am fost foarte fericitã. De la Sfânta Parascheva, am plecat acasã, la Vaslui», a povestit femeia.
Doctorii care l-au îngrijit pe Marian a spus cã vindecarea sa a fost miraculoasã. Medicii de la Vaslui îl credeau mort
Zenovia Chirilã ne-a povestit cu lacrimi în ochi cum Sfânta Cuvioasã Parascheva a fãcut minuni si Marian s-a vindecat miraculos. «Când am revenit, peste douã zile, mi-au spus cã bãiatul a iesit din perfuzii si cã e sãnãtos, pe când cu douã zile înainte îmi spuseserã cã nu are nicio sansã. Ba chiar mi-au povestit asistentele cã l-au gãsit mergând pe marginea de la geam, pe dinafarã, cã avea o energie mare si nu putea sta locului. Si ele spuneau cã e o minune, cã Marian a început sã mãnânce, cã le ia stilourile doctorilor din buzunare sã se joace cu ele. Când am plecat de la Iasi, m-am dus la Vaslui la spital, unde îI internaserã înainte de a-l duce la Iasi, sã-i cer hainele, ca sã le am când îl externam, pentru cã doctorii mã anuntaserã cã mi-l vor da acasã dupã un timp. „Dar mai trãieste copilul dumneavoastrã?”, m-au întrebat doctorita si asistentele de la Vaslui. Când le-am vãzut cã se mirã cã trãieste, am plecat, nu mi-au mai trebuit nici hainele. Îi cumpãr eu altele, mi-am spus. Doctorii de la Iasi mi-au povestit cã bãiatul meu avea atât ficatul, cât si plãmânii striviti foarte rãu, încât nu s-au gândit nici ei cã va mai trãi. „Dumnezeu a fãcut o minune”, mi-au spus ei. Simteam si stiam si eu asta. Haide, mamã, cã datoritã Cuvioasei te-ai îndreptat, i-am spus lui Marian, când am iesit de la spital. Ne-am dus la Sfânta, sã-i multumim. Apoi, Marian a început sã meargã cu mine si cu tata în fiecare an la Iasi, în ziua de hram. N-am lipsit niciodatã de la sãrbãtoarea Ei. Ne-am dus sã ne închinãm la sfintele ei moaste mereu. Acum Marian lucreazã la Milano si când a venit acasã, mi-a fãcut o mare surprizã. Mi-a adus o icoanã a Sfintei Parascheva, pictatã dupã modelul iconitei pe care a luat-o de acasã, atunci când a plecat în Italia. Sunt tare multumitã cã amândoi copiii mei au luat-o pe cãrarea bisericii. La început bãiatul, apoi si fata. Acum au dispute cum si câte rugãciuni sã citeascã», declarã Zenovia Chirilã.
Minunea Cuvioasei Paraschiva povestita de Zenovia Chirila
GRABNIC AJUTÃTOARE… Zenovia Chirilã ne-a povestit de o altã minune a Cuvioasei. Atunci Sfânta Paraschiva i-a purtat pasii chiar la Ceausescu, pentru a i se face dreptate. Nu stia unde-i Comitetul Central, unde are biroul lui Ceausescu, dar a reusit sã intre la Ilie Verdet, care pe atunci era prim ministru. Pe atunci era foarte greu sã ajungi în birourile conducãtorilor tãrii, dar aceasta a reusit. Nu stie cum, dar crede cã Sfânta Cuvioasã Paraschiva i-a îndrumat pasii. Problema ei s-a rezolvat imediat. „În anii din urmã, am plecat de la Vaslui pe 15 octombrie, tot cu trenul cel mai de dimineatã. Am mers pe jos de la garã pânã la Mitropolie, apoi m-am asezat la rând. Erau pânã în trei sute de oameni înaintea mea. Am stat la rând o datã, dar pentru cã o doamnã mi-a spus cã e bine sã trecem de trei ori, dacã nu e aglomerat, am stat si eu de trei ori. Pânã la ora zece, am reusit sã mã închin de trei ori. Am stat apoi la slujbã. M-am întors acasã cu o asa mare bucurie în suflet…De câte ori vin de la Sfânta, am o pace si n-am cuvinte sã-i multumesc pentru tot ce a fãcut pentru mine. Ei i-am plâns durerile mele, pentru cã am avut multe necazuri în viatã. Am rugat-o mereu sã îmi dea întelepciune. Si mi-a dat. Odatã, mã dãduse bãrbatul afarã din casã, cu cei doi copii. De la alcool, nu mai stia ce face. Dupã ce m-am dus si i-am spus Cuvioasei necazul. Când m-am întors acasã, mi-a venit o idee. Am avut curaj sã mã duc la Bucuresti, la Ceausescu, sã îi spun situatia. Asa mi-a venit mie în gând sã fac, atunci când am plecat de la Cuvioasa. Apartamentul îl plãteam eu prin fabricã, dar el nu mã lãsa în apartament cu copiii. La Bucuresti, nu m-a primit Ceausescu, ci Ilie Verdet. I-am spus cã sunt de la Vaslui, cã stau pe drumuri cu doi copii, desi eu sunt cea care plãteste apartamentul în rate, prin Fabrica de Confectii. Ilie Verdet mi-a dat mâncare, mi-a plãtit trenul pânã acasã si mi-a promis ajutor”, a povestit femeia
Minunea s-a produs, femeia a intrat cu copiii în casã. Casa plãtitã din banii ei era închiriatã unor strãini de sotul iresponsabil
INCREDIBIL…Zenovia Chirilã ne-a spus cu problema ei s-a rezolvat imediat. Cazul ei fusese preluat de Procuraturã. Sotul ipocrit a fost pedepsit. „Ajunsã acasã, a si venit plic de la Bucuresti, acasã la tata, unde stãteam cu copiii, în care spunea cã eu am dreptul sã locuiesc în casã. M-a cãutat si procuratura la fabricã. M-au certat procurorii cã m-am dus sã îl caut pe Ceasescu, dar au fost nevoiti sã-mi facã dreptate. În cincisprezece zile am intrat în casã cu copiii, iar sotul meu a fost nevoit sã plece. El închiriase apartamentul nostru unor oameni strãini, iar eu nu aveam unde sã locuiesc cu cei doi copii. Tot Sfânta Parascheva a fãcut si minunea asta. De multe ori mã întreb cum de am avut eu curaj atunci sã-l caut tocmai pe Nicolae Ceausescu, cum de am ajuns în Bucuresti, la Comitetul Central, fãrã sã stiu unde mã duc, cum de m-a primit Ilie Verdet asa usor si m-a ajutat atât de mult. Si atunci a fost tot mâna Sfintei Parascheva, mult milostivã si grabnic ajutãtoarea mea si a copiilor mei. De aceea, cât voi trãi, o voi preamãri si îi voi spune din acatist: Ne închinãm lui Dumnezeu si cinstim moastele tale, Cuvioasã Maicã Paraschevo, propovãduind cu mãrire si cântãri toate minuniile tale care, prin darul lui Dumnezeu si pentru a noastrã mântuire, le-am dobândit. Primitã fã rugãciunea noastrã, Sfântã, si grãbeste totdeauna a ne ajuta ca sã cântãm cu bucurie isprãvile tale si slava lui Dumnezeu!”, a încheiat Zenovia Chirilã mãrturisirea. Desi plecat din tarã de multi ani, si anul acesta Marian a venit acasã. Se aflã la Vaslui, pentru a merge alãturi de mama lui, acolo unde îl asteaptã cea care i-a salvat viata si i-a fãcut plãmâni si ficat nou pe când avea doar opt ani, Sfânta Parascheva.
