În mod cert, manifestãrile penibile si gãlãgioase ale lui Dumitru Marin nu au nici tangentã cu ceea ce se întelege în mod normal prin culturã. Initial, as fi fost tentat sã le încadrez într-o altã categorie, subculturã, dar asta ar însemna un omagiu în plus si nu vreau sã fac parte din corul limbistilor fãrã frontiere. De aceea rãmâne un singur termen, bun de stampilã pe “operele” megalomanice ale acestuia: pseudoculturã. Adevãrata problemã nu este, însã, calitatea mai mult decât îndoielnicã a “operei” lui Marin. Nu este acesta, nici primul nici ultimul nebun care se crede geniu si scârboseste lumea cu inistente penibile pentru a fi bãgat în seamã. Problema este cã acesta chiar este bãgat în seamã. Am aflat cu stupoare cã acesta s-a produs în mod festiv în mai multe scoli din judet si chiar în sala Consiliului Judetean, umplutã cu elevi. Sã nu uitãm cã Dumitru Marin a fost dat afarã din învãtãmânt, pentru slaba sa pregãtire. Mi se pare absolut grotesc sã intre acum, din nou în scoli, si sã predea lectii de culturã un profesor care si-a pierdut catedra din motive evidente de incompetentã. Nu stiu dacã acest amãnunt este cunoscut de organizatorul actiunii de omagiere a lui Marin, Gelu Bichinet. Ceea ce ar trebui, însã, sã stie directorul Bibliotecii judetene este faptul cã avem în Vaslui un scriitor care, anul trecut, a primit premiul Uniunii Scriitorilor din România. Avem în Vaslui un scriitor a cãrui carte a avut parte de lansãri în Iasi si Bucuresti, dar nu si în Vaslui. Nici n-ar avea cum, aici îsi lanseazã omagiile Marin.
PS Vã recomand cu plãcere cartea Apocalipsa dupã Vaslui a scriitorului Dorin Cozan!
