TRIMISÃ DUPÃ GRATII…Mama ucigasã a avut discernãmânt si si-a premeditat fapta. Acestea au fost motivele principale care au stat la baza arestãrii femeii de 26 de ani din Bârlad care si-a ucis, cu o cruzime fãrã margini, bebelusul de numai opt zile. Tânãra a plãnuit totul în detaliu, cu o zi înainte, ba mai mult si-a alungat copilul si nepotul spunându-le cã e scârbos ce urmeazã sã facã, semn cã ea constientiza fapta. Judecãtorul de drepturi si libertãti nu a luat în considerare o eventualã tulburare psihicã post-natalã si asta pentru cã afectiunea apare în primele 24 de ore de la nastere si nu dupã opt zile. Roxana Smotoc a fost trimisã dupã gratii pentru 30 de zile, pentru omor calificat prin cruzime.
Tribunalul Vaslui aratã cã, în ceea ce priveste inculpata Roxana Smotoc, existã o prezumtie relativã de prezentã a discernãmântului. O eventualã stare de iresponsabilitate la momentul sãvârsirii actiunii ca si cauzã de neimputabilitate, urmeazã sã fie stabilitã în baza expertizei medico-legale psihiatrice, dispusã de procurori. Acest aspect intrã în contradictie cu ceea ce a sustinut apãrãtorul din oficiu, în momentul în care a decis sã conteste arestarea preventivã, pentru 30 de zile, a clientei sale. Din perspectiva judecãtorului de drepturi si libertãti, inculpata a avut discernãmânt în momentul sãvârsirii faptei. Astfel, mama ucigasã si-a premeditat fapta. S-a gândit sã-i ia viata noului nãscut cu o zi înainte, plus cã a realizat, la un moment dat, cã actiunile sale sunt “scârboase”. Cât despre expertiza medico-legalã psihiatricã, conform articolului 184, aliniatul 1 Cod de procedurã penalã, se impune obligativitatea acesteia în cazul infractiunii de ucidere sau vãtãmare a nou-nãscutului de cãtre mamã imediat dupã nastere, dar nu mai târziu de 24 de ore. În cazul Roxanei Smotoc, fapta a avut loc la mai mult de o sãptãmânã. De aceea, ceea ce a sustinut apãrãtorul cum cã se poate considera nou-nãscut pânã la aproximativ o lunã de la nastere, nu au fost luate în considerare. În motivarea deciziei, judecãtorul de drepturi si libertãti aratã cã recunoasterea prezumtiei de nevinovãtie nu exclude luarea mãsurii preventive ci garanteazã cã aceasta nu va fi luatã decât în cadrul si în conditiile prevãzute de dispozitiile penale. De asemenea, din punctul acestuia de vedere, forta prezumtiei de vinovãtie scade sau creste, în functie de probatoriul efectuat ajungând, la final, la stadiul de certitudine a vinovãtiei sau nevinovãtiei. Stabilirea vinovãtiei inculpatei urmeazã a se face în urma cercetãrii judecãtoresti de cãtre instanta investitã cu judecarea fondului cauzei. De asemenea, probele administrate în faza de urmãrire penalã pot pune în evidentã lucruri care sã justifice luarea mãsurii arestãrii preventive fatã de inculpatã. Astfel, judecãtorul de drepturi si libertãti constatã cã infractiunea pentru care Roxana Smotoc este cercetatã este o infractiune intentionatã contra vietii. De asemenea, aceastã infractiune are prevãzutã pedeapsa cu închisoarea de 5 ani sau mai mare. Judecãtorul de drepturi si libertãti a avut în vedere faptul cã lãsarea în libertate a femeii prezintã pericol public pentru buna desfãsurare de cercetãrii judecãtoresti. În profida sustinerilor cã acest pericol ar trebui probat prin administrarea de dovezi, instanta aratã cã poate fi dedus din împrejurãrile în care s-a comis fapta, natura, gravitatea acesteia si elementele care caracterizeazã persoana infractorului. Astfel, în cazul de fatã, judecãtorul de drepturi si libertãti evidentiazã, în primul rând, natura infractiunii pentru care s-a solicitat arestarea, respectiv, omorul calificat. În astfel de situatii, necesitatea unei reactii ferme din partea autoritãtilor judiciare este evidentã. Totodatã, pericolul pentru ordinea publicã rezultã din modalitatea si împrejurãrile sãvârsirii faptei, din gravitatea infractiunii comise, din sentimentul de insecuritate creat în rândul populatiei de acreditarea ideii cã justitia nu ar actiona suficient de ferm împotriva unor manifestãri infractionale de un accentuat pericol social si poate astfel încuraja alte persoane sã comitã fapte asemãnãtoare. Pericolul se raporteazã si la sentimentul de insecuritate si revoltã în rândul societãtii civile având în vedere frecventa cu care sunt comise acest gen de fapte. Trebuie spus aici cã, în ultima vreme, câteva cazuri de acest gen au tinut prima paginã a presei si au umplut buletinele de stiri. De aceea, judecãtorul de drepturi si libertãti a decis arestarea preventivã a inculpatei sub aspectul sãvârsirii infractiunii de omor calificat, pentru o perioadã de 30 de zile si dispune emiterea de îndatã a mandatului de arestare preventivã.
Acuzatiile aduse Roxanei Smotoc
CU SÂNGE RECE Amintim faptul cã Roxana Smotoc si-a mãcelãrit, cu o cruzime greu de descris, bebelusul de numai 8 zile. Femeia si-a iesit din minti dupã ce a asociat chipul copilasului cu cel al amantului cu care, spune ea, ar fi rãmas însãrcinatã. L-a dat cu capul de toti peretii dupã care l-a scos în curtea casei si l-a cãlcat în picioare. Apoi a pus mâna pe o bucatã de teracotã ascutitã cu care i-a scos organele, i-a tãiat membrele si apoi a pus totul într-o pungã de plastic pe care a aruncat-o în cadã. O parte din momentele grozãviei s-au petrecut sub privirile înmãrmurite ale celuilalt fiu, de cinci ani dar si al unui nepot de sapte ani. Minorii au acum nevoie de consiliere psihologicã pentru a depãsi trauma.
