Iesencele sint majoritare in scoli sau in justitie. In invatamintul preuniversitar, din totalul de 9.131 de posturi didactice, 7.022 sint ocupate de femei. Conducerea ISJ este si ea dominata de femei. La Curtea de Apel sint sase barbati din 39 de judecatori. In schimb, lumea politica a ramas aproape inchisa pentru femei. In Consiliul Local si in cel Judetean, femeile sint aproape absente. Mai mult, numarul femeilor din structurile de conducere locale este mult mai redus decit acum 10 ani.
Lumea politica a ramas aproape inchisa pentru femei
Iesencele vor sa demonstreze ca au un rol important in politica. In ultimii ani, acestea s-au zbatut sa-si faca loc intr-o lume care pare a fi un domeniu exclusiv pentru barbati. Printre exemple se numara cel al senatorului Mihaela Popa, care in urma cu un an a devenit liderul PDL Iasi, precum si al deputatului Luminita Iordache, actualmente sef al UNPR Iasi. Totodata, in 2008, timp de citeva luni, consilierul local Camelia Gavrila a ocupat functia de viceprimar al Iasului. In plus, multe femei au functii de conducere in institutiile deconcentrate. Situatia nu este la fel de roz insa in ceea ce priveste reprezentarea femeilor in Consiliul Local si Consiliul Judetean.
Reporterii „Ziarului de Iasi” au discutat chiar cu reprezentantele sexului frumos din politica ieseana despre ce inseamna sa fii femeie intr-un partid si de ce nici una din ele nu a ajuns primar, prefect sau sef al Consiliului Judetean.
Liderele de partide au fost numite, nu alese
Senatorul Mihaela Popa este de aproximativ un an liderul interimar al PDL Iasi. Tot ea a facut parte, alaturi de actualul senator Dumitru Oprea, din „lotul” care a reprezentat in 2007 si 2008 Iasul in Parlamentul European. In opinia Mihaelei Popa, femeile inca reprezinta un mic procent din numarul total de politicieni. „In Parlament doar 6-7% sint femei. Trebuie sa lucram la schimbarea mentalitatii. Femeia nu trebuie impusa, ea trebuie credibilizata. Politica este o lume a barbatilor, dar un partid are de cistigat prin promovarea femeilor. O femeie, mai ales mama, stie sa lucreze in echipa si stie si sa imparta”, a spus Popa. Aceasta sustine ca Gabriela Vasilache, sefa Agentiei Judetene pentru Ocuparea Fortei de Munca, ar putea fi un bun prefect, iar deputatul Cristina Dobre ar putea face fata cu brio unui post de primar sau viceprimar.
Deputatul Luminita Iordache conduce, tot ca interimar, filiala ieseana a UNPR. Aceasta crede ca femeile au adus un plus de echilibru in politica, dind-o ca exemplu pe Mihaela Popa, care, in opinia sa, a reusit sa tempereze tensiunile interne din PDL Iasi. „Atit la nivel local, cit si la cel national, femeile, asa putine cum sint, au reusit sa creeze un echilibru. La nivel local sint doua femei in prim-plan, eu si Mihaela Popa, ca sefe de partid. La nivel local se vede o mai buna colaborare, nu mai sint acele scandaluri. Cream un echilibru. Nu cred ca e mai greu pentru femei in politica. Din moment ce ai acceptat sa mergi pe acest drum, inseamna ca ti-ai asumat un risc. Cred ca e vina femeilor. Nici femeile nu si-au dorit sa fie”, a declarat Luminita Iordache.
Deputatul considera ca fostul sef al Inspectoratului Scolar, Camelia Gavrila, s-ar descurca pe functia de primar, in timp ce pe consilierul judetean Narciza Nedelcu ar vedea-o prefect.
Cristina Dobre, fostul manager al Spitalului de Recuperare, a fost aleasa ca deputat din postura de membru PNL. Ulterior, aceasta a migrat la PDL, partid in care a capatat destula influenta. Despre ea s-a spus, printre altele, ca ar fi avut un cuvint extrem de important in numirea subprefectului Bogdan Saramet si ca ar fi prietena cu Elena Udrea, ministrul Turismului. „Cu actualul subprefect ma stiu de multa vreme. Am fost intrebata (la momentul numirii – n.r.) ce parere am despre el si am spus ca am o parere buna. Imi mentin parerea. Referitor la doamna Udrea, pot spune ca ii sint prietena. Munceste mult, mai mult decit multi barbati. Sint mindra daca si ea ma considera prietena. Nu are fite, da mina si sta de vorba cu oricine apeleaza la ea”, a spus Cristina Dobre.
In opinia acesteia, Iasul este un oras conservator si, din acest motiv, va dura pina vom avea primar o femeie. „Nu stiu daca iesenii ar privi cu simpatie candidatura unei femei. Nu cred ca sint pregatiti. Daca ei isi doresc acest lucru, sint sigura ca se va gasi o persoana potrivita”, a mai completat Cristina Dobre.
Tot mai putine femei in CJ si CL
Consiliul Local are in componenta 27 de membri, din care doar trei sint femei. Numarul acestora este in scadere fata de 2004, cind in CL erau sapte femei, si chiar fata de 2001, cind in CL erau cinci femei. Singurele reprezentante ale sexului frumos sint liberala Camelia Gavrila, social-democrata Petra Carp PSD si democrat-liberala Laura Balanovici. „In anii ’90, Parlamentul era o institutie aproape in exclusivitate masculina. Au fost si zone in care conduceau femeile, cum ar fi educatia, justitia sau chiar sanatatea, dar in acest caz multi angajati sint femei. Traim intr-o societate conservatoare. Multe sarcini in interiorul caminului revin femeii, fapt care ii lasa putin timp pentru alte activitati. In marile orase nu avem primari femei, la fel si in cazul presedintiei CJ. E drept, nici ele nu si-au facut o tinta din asta”, a declarat Camelia Gavrila.
Printre femeile mentionate de aceasta ca ar fi capabile sa ocupe o functie importanta in Iasi se numara democrat- liberalele Mihaela Popa, Cristina Dobre, dar si Diana Cimpoesu, medic-sef la UPU-SMURD. Daca in urma cu zece ani, in CJ erau doar patru femei, in 2004 numarul acestora s-a marit la 9.
In prezent, in CJ sint doar cinci femei din totalul de 37 de membri. Singurele reprezentante ale sexului slab sint social-democratele Mirela Dobresanciuc si Simona Adonicioaie, democrat-liberalele Maria Cabalau si Narciza Nedelcu, si liberala Magdalena Lupu. „Ar fi trebuit sa fie mai multe femei in CJ. Cred ca le lipseste curajul si o sustinere mai serioasa. Intr-o lume a barbatilor este extrem de greu sa reusesti. Bineinteles, promovarea trebuie sa tina seama si de profesionalism”, a afirmat Magdalena Lupu.
Analistul politic Sorin Bocancea sustine ca in Iasi inca nu exista o femeie care sa fi dovedit ca este buna sa faca administratie publica la nivel inalt. „Nu avem femei rodate in administratia publica, pe functii. Ma refer macar la nivel de viceprimar. Administratia publica nu este usoara. Este mai usor in Parlament sau sa fii numit intr-o anumita functie. Deocamdata eu nu vad o femeie care sa fi dovedit ca este buna pentru asa ceva. E nevoie
sa treaca prin cel putin doua tururi de scrutin si sa iasa bine. Este prematur sa faca minuni peste noapte. Sint multe femei baftoase sau care au avut norocul sa fie numite intr-o anumita functie”, a spus acesta.
–––
Iesencele sint majoritare in scoli
* in invatamintul preuniversitar, din totalul de 9.131 de posturi didactice, 7.022 sint ocupate de femei * conducerea ISJ este si ea dominata de femei
Invatamintul preuniversitar iesean este un domeniu in care majoritatea functiilor sint ocupate de catre femei. „La nivelul judetului, din totalul de 9.131 de posturi didactice, 7.022 sint ocupate de femei. In ceea ce priveste functiile de director, din totalul de 275, 197 sint ocupate de femei, iar din totalul de 74 de directori adjuncti, 45 sint femei”, a precizat Sabina Manea, purtatorul de cuvint al Inspectoratului Scolar Judetean (ISJ).
De exemplu, in municipiul Iasi, in fruntea a 43 de scoli generale, colegii, licee si grupuri scolare sint 43 de femei (n.r. ca directori principali), in timp ce barbatii ocupa pozitia de conducere in 17 unitati scolare. In ceea ce priveste gradinitele din municipiu, acestea sint conduse exclusiv de catre femei. In proportii aproape egale sint ocupate insa functiile de conducere din unitatile de invatamint din Tirgu Frumos. Aici, din cele 9 unitati de invatamint, 5 au in frunte femei. Tot femeile sint si in fruntea celor mai importante institutii de invatamint din judet.
In conducerea Inspectoratului Scolar se afla doua femei: Liliana Romaniuc, in calitate de inspector general, si Mariana Pop, in calitate de inspector general adjunct. Functia de director al Casei Corpului Didactic este ocupata tot de catre o femeie: Lidia Andronache, sotia consilierului judetean Valerica Andronache.
Sefa ISJ, Liliana Romaniuc, crede ca in invatamintul preuniversitar, posturile si functiile ar trebui sa fie ocupate in egala masura de femei si barbati. „Eu cred ca in educatie, in scoli in general, este necesara prezenta atit a femeilor, cit si a barbatilor. E adevarat ca lucrul cu copiii necesita o anumita sensibilitate si delicatete si, din acest punct de vedere, poate ca doamnele sint mai inclinate catre astfel de abordari. Pe de alta parte, copiii nostri au nevoie de modele barbati si femei cadre didactice, care sa contribuie in mod coerent la formarea armonioasa a personalitatii lor. Ca eleva si apoi ca studenta, am simtit nevoia profesoarelor si profesorilor in aceeasi masura. In calitate de cadru didactic, am observat la clasele mele ca elevii se simt mai in siguranta si cu un confort sporit atunci cind colectivul de profesori este format atit din doamne, cit si din domni. Pina la urma copiii nostri au in familie si mama, si tata, nu-i asa?”, e de parere Liliana Romaniuc.
––-
Sefa SMURD: „Putem fi la fel de realizate, de avantajate ca si barbatii”
In sistemul sanitar iesean sint poate cele mai multe femei care lucreaza in unitatile de stat. Cu toate acestea, foarte putine femei au reusit sa se impuna si sa cistige posturi importante. Unul dintre cele mai importante posturi la nivel regional este totusi ocupat de o femeie.
Conf.dr. Diana Cimpoesu este atit sefa SMURD Regional, cit si sefa Unitatii de Primire Urgente a Spitalului „Sf. Spiridon”, spital care a devenit dupa comasare cea mai mare unitate medicala cu paturi din Moldova. „Nu e usor sa coordonez SMURD la nivel de regiune, e plin de responsabilitati si incerc sa fac fata cu incredere in colaboratori. Daca vorbim de sistemul regional, atunci este vorba de toti colegii mei din alte spitale care in mare parte s-au format la Iasi, o colaborare buna cu inspectorii sefi de la Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta. Ma ajuta si faptul ca ii cunosc pe cei din echipajele cu care lucram”, spune conf.dr. Cimpoesu.
Spre deosebire poate de alte femei, sefa SMURD nu a vazut in acest lucru un handicap si nici nu a fost discriminata din acest punct de vedere. „Am fost tratata foarte bine si intotdeauna am simtit statutul de femeie ca un avantaj, nu ca un handicap. Ma surprind discutiile care o arata pe femeie indreptindu-se spre barbat. Eu vad femeia ca o egala a barbatului, deci si acesta se poate indrepta spre femeie in orice circumstante. Femeile pot fi la fel de puternice, de realizate, de avantajate ca un barbat”, a mai spus conf.dr. Cimpoesu.
Desi a reusit sa se impuna ca o autoritate in sistemul sanitar atit cel iesean, cit si cel national, sefa SMURD regreta ca munca ii lasa prea putin timp sa fie alaturi de fiul ei. „Intotdeauna incerc ca tot timpul liber sa fiu mama, sa fiu prietena, sa fiu sotie. Pentru mine ramine cel mai putin timp. Din fericire, de gospodarie ne ocupam cu totii ca o familie. Am o echipa largita acasa
formata din sot, copil, parinti si socri”, a adaugat ea.
De asemenea, considera un avantaj faptul ca este femeie medic. „Cred ca reusesc sa relationez bine cu pacientii si poate pentru ca sint femeie. Intotdeauna am resimtit in meseria mea faptul ca sint femeie este un avantaj. In medicina romaneasca, statisticile arata o predominanta feminina”, a declarat conf.dr. Cimpoesu.
––-
Femeile de afaceri din Iasi au pe mina milioane de euro
In lumea afacerilor din Iasi au patruns foarte putine femei. Cele care totusi au reusit sa se afirme conduc afaceri de milioane de euro. Unele dintre ele stau alaturi la masa negocierilor de sotii lor.
Una dintre cele mai cunoscute iesence, ale carei afaceri sint cunoscute si la nivel international, este Irina Schrotter. Ieseanca si-a facut un nume cu brandul „Irina Schrotter”, haine ce sint comercializate pe patru continente si este posesoarea unui avion de mici dimensiuni Cirrus SR 20/22 GTS in valoare de aproximativ 500.000 de euro. De asemenea, impreuna cu sotul ei, detine mai multe afaceri in domeniul imobiliar si o casa pe Coasta de Azur. In Top 500 cei mai bogati romani, realizat de publicatia Forbes, Irina Schotter ocupa locul 312, cu o avere de 15-17 milioane de euro. In 2009, realizatorii topului treceau in dreptul acesteia 19-20 milioane de euro. Reporterii Ziarului de Iasi au incercat sa o contacteze pe Irina Schrotter, dar pina la inchiderea editiei aceasta nu a raspuns la telefon.
Un alt nume cunoscut este si cel al Oanei Turcu, tot din Iasi. Sotia moderatorului TV Cristi Brancu, cel ce prezinta emisiunea Agent Vip la Antena 2, Oana Turcu este managerul general al SC Ardes Cosmetici SRL, unic importator Ardes Cosmetici Italia pentru Romania si distribuitor pentru Estul Europei. Este prima romanca al carei nume a devenit brand international de produse cosmetice „Linia Oana Turcu”, afacere ce a inceput-o in timpul studentiei la Iasi, ea fiind absolventa a Facultatii de Stiinte Economice, sectia Comert Marketing. In anul 2008 ocupa locul 40 in Top 100 Femei de Succes, realizat de „Capital”, surclasind vedete precum Andreea Marin Banica, Teo Trandafir sau Monica Birladeanu.
Viorica Surdu este un alt nume cunoscut in mediul de afaceri iesean. Este casatorita cu Gabriel Surdu si a fost director adjunct al Inspectoratului Teritorial de Munca Iasi. S-a numarat printre cei care au infiintat Patronatul Sfera, primul ONG dedicat femeilor de succes din Iasi, si pentru o perioada a fost si presedinta organizatiei. In momentul de fata este managerul general al Terramold SRL, companie
la care este si actionar.
Tereza Prisecaru este cunoscuta pentru afacerile pe care le-a realizat impreuna cu sotul ei, Ioan Prisecaru. Anul trecut revista Forbes i-a plasat pe locul trei pe plan local si 151 la nivel national. Cu o avere apreciata la 34-35 milioane de euro fata de 40 milioane de euro in 2009, cei doi ieseni au afaceri in imobiliare, constructii si industrie. Pe plan local sotii Prisecariu sint cunoscuti datorita Grupului de firme Conex, fiind proprietarii fabricilor Agmus, Asam, ai unei firme ce distribuie piese auto
si afaceri imobiliare.
–––
Justitia, majoritar feminina
Personalul din cadrul instantelor de judecata iesene este alcatuit, in majoritate, din femei. Conform acestor institutii, aproximativ 85% dintre judecatori sint reprezentate ale „sexului frumos”. „La un calcul simplu, se poate vedea ca, la Curtea de Apel Iasi, din 39 de judecatori, doar sase sint barbati. Rezulta ca, in procent de 85%, femeile ocupa posturi de judecatori in cadrul institutiei. Situatia este similara si la Judecatoria si Tribunalul Iasi, putind varia, dar foarte putin”, a declarat ieri judecatorul Aurel Dublea, purtatorul de cuvint al Curtii de Apel Iasi.
Ca o explicatie pentru aceasta situatie, magistratul a precizat ca, in opinia sa, femeile sint mai constiincioase cind vine vorba despre examene. „Probabil ca exista mai multe femei judecator decit barbati datorita faptului ca femeile sint mai constiincioase atunci cind vine vorba despre rigorile unui examen. Nu ma refer la aplicarea legii, pentru ca, aici, toata lumea trebuie sa procedeze la fel. Ma refer la faptul ca examenul de admitere in magistratura este unul riguros si probabil ca femeile pot trece mai usor peste o astfel de incercare”, a incheiat magistratul.
Pe de alta parte, purtatorul de cuvint al Tribunalului Iasi, judecatoarea Daniela Amancei, a sustinut ca nu are o explicatie foarte clara de ce numarul de femei il intrece considerabil pe cel al barbatilor din instantele iesene. „Nu as putea sa va spun de ce anume sint mai multe femei decit barbati in instantele de judecata. Probabil ca explicatia ar putea fi ca femeile sint mai constiincioase sau mai riguroase, dupa cum spunea domnul judecator Aurel Dublea, dar nu stiu exact. Nu cred ca s-a facut vreo analiza pe aceasta tema si nici nu vreau sa ma laud”, a declarat judecatorul Daniela Amancei.
–––
O inventatoare din Iasi si-a cistigat un nume intr-o lume dominata de barbati
* Carmen Teodosiu, prorector al Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi”, face parte din rindul femeilor cu brevete de inventii premiate la saloanele nationale si internationale
Carmen Teodosiu, prorector cu activitatea de cercetare stiintifica in cadrul Universitatii Tehnice „Gheorghe Asachi” Iasi (UTI), se numara printre femeile din Iasi cu cele mai multe brevete de inventii, premiate la saloane de inventica nationale si internationale. In palmaresul profesoarei, care activeaza de 20 de ani in cadrul UTI se numara cinci brevete de inventii.
Cele mai multe dintre aceste proiecte s-au nascut pe vremea cind Carmen Teodosiu era angajata la Combinatul de Fibre Sintetice TEROM . „Am lucrat acolo intre anii 1981 si 1989 si raspundeam de introducerea in fabricatie a produselor noi si a tehnologiilor inovative. In acea perioada am avut patru inventii care tin de domeniul tehnologiilor de producere a fibrelor poliesterice si a fibrelor de prolipropilena. Aceste inventii au fost atunci introduse imediat in fabricatie, inainte chiar de a aparea brevetul pentru ele”, isi aminteste Carmen Teodosiu, ale carei idei inovative au ajuns repede si pe piata internationala. Astfel, sistemele si aparatele care au rezultat din implementarea acestor inventii la TEROM au fost livrate ani de zile in productia pentru export.
Cea mai mare recunoastere internationala a cistigat insa ultima inventie a profesoarei Carmen Teodosiu, un sistem care retine poluantii din apele uzate. „Este o inventie pentru care am obtinut brevetul anul trecut si la care am lucrat impreuna cu doctoranzii mei. Este vorba despre un procedeu de epurare avansata a apelor uzate din industria textila prin ultrafiltrare si ultrasonare. Acum lucram la eficientizarea acestui proces, mai mult pe partea de performanta economica”, a declarat Carmen Teodosiu. Pentru aceasta inventie, profesoara a cistigat in 2009 numeroase premii internationale printre care Medalia de Argint la Salonul de Inventica Tehnica de la Geneva si Medalia de Aur la Salonul de Inventica si Tehnologii Inovative de la Sevastopol, in Ucraina.
Carmen Teodosiu a recunoscut ca, desi barbatii sint campioni in domeniul inventiilor, sint totusi si femei care exceleaza in domeniul cercetarii. Viitoarele doctorande ale profesoarei Carmen Teodosiu, care sint implicate intr-o serie de proiecte de cercetare, promit sa incline balanta.
––-
Sarbatorirea Zilei de 8 Martie a pornit de la miscarile de la inceputul secolului trecut
* oficial sarbatoarea a fost recunoscuta abia in anul 1975
Ideea de „Ziua Femeii/Femeilor” a aparut la inceputul secolului al XX-lea, in contextul miscarii femeilor pentru egalitate in drepturi si egalitate de sanse. In anii de dinainte de 1910, destul de multe femei din tarile dezvoltate industrial munceau. Slujbele lor, majoritatea in domeniul textilelor si al serviciilor casnice, erau insa platite mult mai prost decit cele ale barbatilor.
Au aparut astfel organizatiile sindicale ale femeilor, care au organizat mai multe revolte. De exemplu, in 1908, in ultima duminica a lunii februarie, femeile socialiste din Statele Unite au organizat prima „Zi a Femeilor”, cu demonstratii ample, prin care cereau dreptul de vot, precum si drepturi politice si economice. In 1910, a avut loc la Copenhaga cea de-a doua conferinta a femeilor socialiste, unde s-a propus ca „Ziua Femeilor” sa devina o sarbatoare internationala, ceea ce s-a si intimplat.
Cea mai memorabila zi a femeii a fost sarbatorita in 1917, in Petrograd (actualul Sankt Petersburg), cind femeile au demonstrat in strada pe 7 martie, protestind fata de inchiderea sotilor, copiilor sau iubitilor pe o platforma de armament. Insa, Ziua Internationala a Femeii a fost recunoscuta oficial mult mai tirziu, in 1975, de catre Organizatia Natiunilor Unite, an in care a fost adoptata de multe dintre guvernele tarilor care pina atunci nici nu aflasera de existenta acesteia.
In Romania, pina in decembrie 1989, 8 Martie coincidea cu „Ziua Mamei”, prilej cu care se organizau spectacole dedicate acestora. Dupa Revolutia din 1989, sintagma „Ziua Mamei” a fost inlocuita cu cea de „Ziua Femeii”.
