Zilele Scolii la Liceul M. Kogãlniceanu
ANIVERSARE Marea familie de la LMK s-a reunit pentru a sãrbãtori 124 de ani de existentã. Fãrã oficialitãti (primar sau sefi de la ISJ si CJ), dar cu personalitãtile liceului (deputatul Victor Cristea), sãrbãtoarea a decurs firesc, evocându-se personalitãtile care s-au format aici si care au contribuit, din plin, la prestigiul liceului. Directorul institutiei, Cãtãlin Ignat, a anuntat programul Zilelor Scolii care se întind pe parcursul a trei zile, de la Balul Bobocilor, concursuri interjudetene, pânã la o invitatie la teatru, unde este pusã în scenã, de actorii bârlãdeni, piesa „Doctor fãrã voie” de Moliere.
Se împlinesc 124 de ani de existentã, timp în care liceul a devenit o unitate etalon în judet. Anul acesta, Zilele Scolii se întind pe parcursul a trei zile, exact ca la serbãrile boieresti, cu piese de teatru, concursuri interjudetene, balul bobocilor si nelipsitele lectii de istorie, unde sunt evocate personalitãtile si momentele de glorie ale liceului. La deschiderea festivã, familia de la LMK s-a reunit. Au fost prezenti politicieni, profesori, pãrinti, mai putin cei din administratia localã. Primarul Pavãl, presedintele CJ – Dumitru Buzatu sau sefa ISJ au chiulit de la aceastã actiune, însã lipsa lor nu a fost resimtitã. Familia celor care au trecut pragul LMK se simt bine când toti sunt de-ai casei. Asa cum era si firesc, primul discurs a fost al deputatului Victor Cristea, fost profesor si director. „Sã stiti cã toti profesorii vã invidiazã, fiindcã predati la acest liceu. Asa a fost dintotdeauna. Voi cei de aici sau <<cei de la Kogãlniceanu>>, cum sunteti numiti în oras, formati o elitã. LMK-ul este un simbol al Vasluiului, un brand confirmat. Rezultatele obtinute de liceu sunt meritorii. LMK a fost si este un etalon, iar pe viitor se vrea a fi un super etalon. Spun acest lucru, fiindcã vãd aici cadre tinere, dornice de performantã. Propãsirea unei natiuni se face prin învãtãturã, iar la Kogãlniceanu asta se face”, a spus, cu nostalgie, profesorul de fizicã proaspãt iesit la pensie, care a recunoscut cã de la acest liceu s-a aruncat în valurile vietii, care l-au purtat mai întâi la Primãrie si mai apoi înspre Parlament. Mesajul ISJ-ului a fost transmis de inspectorul sef adjunct, Narcis Aprodu: „Inspectoratul este mândru sã aibã asemenea unitãti de învãtãmânt. Când spun LMK, spun familia mea”.
Lectia de istorie a lui Ionescu
Cunoscut pentru exactitatea datelor, dar si pentru lungimea discursurilor sale, profesorul de istorie, Nicolae Ionescu a încercat în cele 15 minute acordate sã spunã istoria a 124 de ani de existentã a unui liceu pe unde au trecut pe rând, marele actor de comedie, Constantin Tãnase, Stefan Ciubotãrasu,Tamara Buciuceanu, Radu Beligan, matematicienii Grigore Moisil, Gheorghe Vrânceanu, Viorel Barbu sau Emanuel Gaiu, istoricul Constantin Ciuhodaru, chimistii Nicolae si Constantin Macarovici, geograful Alexandru Savu, directorul muzeului Grigore Antipa, Constantin Motas sau mai „tinerii” Cãtãlin Cozmei (Microsoft – Los Angeles), Cristian Focsa (fizician la Lille) sau Ion Hurdubaie, primul sef al Interpol România. Cu un debit verbal iesit din comun si cu o voce gâtuitã de emotie, profesorul Ionescu a spus: „Acum 124 de ani, din initiativa prefectul judetului, Alecu Donici, fost primar al Vasluiului, se pune piatra de temelie a acestui edificiu care se terminã doi ani mai târziu. La început a fost o scoalã gimnazialã, care încet, încet si-a recãpãt renumele de cea mai bunã scoalã din judet. A fost al treilea edificiu din judet, dupã liceul Rosca Codreanu si cel Pedagogic din Bârlad. La inaugurare a venit însusi regele Carol I. Pragul acestui liceu a mai fost trecut de marele istoric Nicolae Iorga sau regina Maria. Au fost si momente dramatice, în timpul ocupatiei din cel de-al doilea rãzboi mondial, când o parte din arhivele si obiectele de valoare se pierd prin mutarea lor la un edificiu din Gorj. Sute de personalitãti s-au format în aceastã scoalã de elitã si astãzi am ales sã enumãr doar trei, marele actor Constantin Tãnase, matematicianul Gheorghe Vrânceanu si decanul Facultãtii de Istorie de la Iasi, un neobosit cercetãtor al izvoarelor medievale, istoricul Constantin Ciuhodaru”.
