După o vară în care s-a înregistrat rod pe cîmpuri cît n-au visat agricultorii nici în cele mai roz vise si n-au mai adunat asa recoltă de ani de zile, a venit rîndul unei toamne secetoase, care pe lîngă faptul că începe usor-usor să pericliteze culturile însămîntate acum, „reuseste“ să creeze probleme si la nivel de pînză freatică. Deocamdată nu sînt probleme grave, care să îngrijoreze, dar lipsa apei în sol începe să se simtă, dovadă fiind scăderea nivelului apei din sol. „Din cauza lipsei de precipitatii din ultima perioadă, nivelul pînzei freatice a coborît în medie cu 20 pînă la 60 de centimetri, în comparatie cu luna septembrie 2010, conform măsurătorilor efectuate la forajele hidrogeologice monitorizate de Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamt. Totodată, debitele pe cursurile de apă au scăzut cu circa 30-40% fată de media multianuală a lunii septembrie. Avînd în vedere situatia hidrologică actuală, Sistemul de Gospodărire a Apelor Neamt monitorizează 24 de ore din 24. La această oră, în toate sectiunile de control debitele sînt suficiente pentru asigurarea cerintelor de apă pentru toate folosintele. În conformitate cu prognozele hidrologice, în perioada imediat următoare nu sînt estimate restrictii pentru sistemele de alimentare cu apă în regim centralizat, nici pentru localitătile din mediul urban, nici pentru cele din mediul rural“, a declarat inginer Ion Păvăleanu, director al Sistemului de Gospodărire a Apelor Neamt. Chiar dacă încă mai este apă pentru toată lumea, în mai toate fîntînile din judet cetătenii au constatat scăderea nivelului. Dacă seceta s-ar fi înregistrat cu cîteva luni mai devreme, pe vreme caniculară, situatia devenea dramatică si asa cum a fost în anii trecuti, se impunea transportul apei cu cisternele, pentru a se asigura necesarul populatiei. Scădere a nivelului se înregistrează si la Lacul Izvorul Muntelui. Zilnic, scăderea este cu circa 20 de centimetri, din cauza alimentării tot mai reduse cu apă din bazinul hidrografic al Bistritei. În week-end, nivelul Lacului Bicaz era cu numai 26 de metri peste cota minimă de exploatare, iar volumul de apă din acumulare ajunsese la 732,6 milioane de metri cubi, fată de 1.230 de milioane de metri cubi, volum normal.
Agricultura, cea mai afectată de seceta de toamnă
Ultimele ploi serioase au avut loc în judetul Neamt la începutul lunii august. Pînă pe la mijlocul lunii septembrie, lipsa precipitatiilor nu a îngrijorat foarte tare pe nimeni, dar după ce zilele au tot trecut si ploile au fost în continuare absente, agricultorii au început să dea semne de neliniste. Cu toate că luna septembrie a fost categorisită drept una dintre cele mai secetoase din ultimii ani, specialistii sustin că recolta viitoare nu este compromisă încă si ar putea fi salvată de niste ploi zdravene ce se anuntă a veni curînd. „Cele mai mari probleme sînt acum în privinta însămîntărilor pentru culturile viitoare. Din cauza uscăciunii, pămîntul este greu de arat, dar nu imposibil. Agricultorii trebuie musai să însămînteze grîul cît mai repede, la o adîncime mai mică decît în mod obisnuit pentru că astfel, dacă vin ploile asa cum arată prognozele, culturile de cereale nu vor fi afectate. Din păcate, culturile de rapită au fost în parte compromise pentru că semintele nu au avut suficientă apă pentru germinatie. Seceta de acum afectează clar întreaga economie natională, dar situatia nu este chiar atît de neagră. Prognozele meteo arată că în intervalul 28 septembrie – 3 octombrie vor veni ploi serioase din Vestul Europei si atunci lucrurile se rezolvă. Deja debitul Dunării a început să creasc semn că în alte tări a plouat deja si asteptăm si noi precipitatiile. Să sperăm însă că vor fi însemnate cantitativ si nu doar niste ploi de păcăleală care ar putea face mai mult rău culturilor deoarece semintele ar putea încolti, dar le-ar lipsi ulterior cantitatea de apă necesară“, a declarat inginerul Liviu Bumbu, ministru secretar de stat în Ministerul Agriciulturii si pînă de curînd seful Directiei Agricole Neamt. Anul agricol 2011 a fost unul de exceptie pentru fermierii nemteni, acestia reusind să adune productii record de grîu si recolte bogate de rapită, floarea soarelui ori porumb. Specialistii sutin că la aceste realizări mărete în domeniu a contribuit în primul rînd vremea dar si dotarea tot mai bună a fermierilor, interesul acestora dar si faptul că anul acesta subventiile agricole au fost mai mari si, culmea, au si venit la timp, astfel încît să fie utile cu adevărat.
Hidroelectrica: „Nu sînt probleme“
Reprezentantii SH Bistrita afirmă că seceta din ultima perioadă nu a afectat activitatea hidrocentralelor din judet si că nu sînt probleme în furnizarea energiei electrice. „În momentul de fată, nu sînt probleme si nu avem restrictii de nici un fel în ceea ce priveste exploatarea hidrocentralelor din judet. La comanda Dispeceratului Energetic National se livrează energie în functie de necesitătile sistemului“, a declarat Neculai Petrescu, purtătorul de cuvînt al SH Bistrita. Neculai Petrescu mai spune că chiar si în cazul în care seceta ar crea probleme, cel mai mult de suferit ar avea marii consumatori si în nici un caz populatia. Ieri, cota lacului Bicaz era de 498 metri, cu doi metri mai putin decît în luna mai a acestui an. Comparativ cu luna septembrie 2010, cînd precipitatiile au fost din abundentă, cota este cu 10 metri mai mică. Oricum, cei de la Hidroelctrica sînt mai mult decît optimisti, mai ales că debitul Dunării a început să crească. În plus, prognoza pentru perioada imediată arată că vremea se va schimba si vom avea parte de precipitatii, ceea ce înseamnă automat cresterea debitelor apelor pe care sînt amplasate hidrocentrale.
