* Prin noua Lege a Educaţiei, se dă cu piciorul unei tradiţii de peste 130 de ani * Este pentru a treia oară în 13 ani când liceelor pedagogice li se impune să renunţe la pregătirea învăţătoarelor şi educatoarelor * Pentru a nu renunţa de tot la pedagogie, colegiul gălăţean va pregăti doar viitori baby-sitter *
Conform noii Legi a Educaţiei, liceele pedagogice pierd din anul şcolar viitor dreptul de a pregăti învăţători şi educatoare. Ca urmare, la sărbătorirea celor 135 de ani de la înfiinţare, Colegiul Naţional „C. Negri” nu va mai pregăti dascăli pentru grădiniţe şi clasele primare. Conform noilor prevederi, învăţătorii şi educatorii vor avea pregătire universitară şi se vor numi profesori pentru învăţământul primar. Este pentru a treia oară în 13 ani, când diverşi miniştri iau această decizie.
Experimente dureroase
Prima dată, profilul a fost desfiinţat între 1999 – 2001. A fost un experiment dureros, deoarece sarcina de a forma aceste cadre didactice a fost preluată de şcolile postliceale, care au dezaxat un sistem care mersese până atunci bine. Efectele sunt resimţite şi astăzi. Adevărate SRL-uri, şcolile postliceale au scos pe bandă rulantă învăţători de slabă calitate, la cursuri de sâmbătă şi duminică. Pe lângă cadre didactice de calitate îndoielnică, sistemul s-a confruntat şi cu o criză a posturilor, datorită inflaţiei de învăţători produşi peste noapte. Oamenii respectivi se află şi acum în sistem, iar lipsa posturilor titularizabile pentru învăţători e o problemă în continuare.
A doua oară când s-a desfiinţat profilul pedagogic a fost între 2007-2009. Reprezentanţii MECTS şi-au dat seama că au făcut o greşeală, iar în anul şcolar 2009-2010 l-au reînfiinţat. La distanţă de trei ani, reprezentanţii MECTS se joacă iar de-a desfiinţarea profilului, de data asta nu se ştie pentru câtă vreme, având în vedere că măsura este o cerinţă a UE.
Un învăţător nu se face peste noapte
Un învăţător bun nu se poate forma peste noapte, în regim de cursuri intensive. „Dragostea pentru copii, o anumită conduită, un anumit tip de personalitate, cât şi cum îi înveţi pe cei mici necesită timp, o atmosferă şi un cadru specifice”, ne-a declarat profesoara de muzică Olga Nadoleanu, care, înainte de a face facultatea de muzică, a fost absolventă a „Pedagogicului” gălăţean, în perioada când durata de învăţământ era de şase ani. Timp de 18 ani a fost profesor de muzică la liceul pe care l-a absolvit şi recunoaşte că acesta şi-a pus amprenta asupra personalităţii sale şi nu universitatea unde şi-a continuat studiile.
„Dragostea pentru cei mici o deprinzi de mic. Nu la facultate. Atunci nu se mai poate face nimic”, e de părere renumita profesoară. Procesul instructiv-educativ de la liceele pedagogice a fost întotdeauna diferit de cel al altor instituţii de învăţământ. Profesorii de aici au avut întotdeauna criterii mai exigente de notare, pentru că un învăţător ieşit de pe băncile liceului trebuie să ştie de toate, ca să poată la rândul său să-i înveţe pe copii de toate.
Diferenţa – practica pedagogică serioasă
Meseria de dascăl „se fură”. Elevii de la profilul pedagogic au încă din clasa a IX-a o zi de practică pe săptămână, iar dintr-a XI-a săptămânal predau câte o lecţie. Astfel, la absolvirea liceului, au deja o experienţă didactică. Cea ce nu se poate spune despre absolvenţii colegiilor de institutori din cadrul universităţii, unde practica pedagogică e mult mai săracă. Profesorii Colegiului „C. Negri” sunt de părere că, la orice inspecţie, absolvenţii lor se disting în mod clar de cei de la alte forme de învăţământ, poartă amprenta liceului.
„Nu am vrut să fiu groparul profilului pedagogic”
În mod paradoxal, profesorii de la „pedagogicul” gălăţean se bucură, pe de o parte, că s-a desfiinţat specializarea învăţători-educatori: „Cu un ochi râdem şi cu unul plângem. Adevărul e că, deoarece nu mai sunt posturi pentru învăţători, profilul nu prea mai avea căutare. Ultima medie de admitere la această specializare începuse să scadă simţitor, în timp ce la clasele teoretice avem elevi foarte buni, ultima medie de admitere a crescut, lucru care ne-a propulsat între primele trei unităţi de învăţământ liceal din Galaţi”, susţine directorul Mitică Dudău.
Acesta este motivul pentru care cadrelor didactice le-a fost greu să ia o decizie când s-a pus problema continuării profilului printr-o altă specializare: „N-am vrut să fiu groparul profilului pedagogic, aşa că am considerat că e bine să înfiinţăm specializarea educatori-puericultori, pentru că am făcut o prospecţie a pieţei de muncă şi această meserie se cere.
Fie că se va materializa planul guvernului de a reînfiinţa creşele, fie că se pot angaja ca baby-sitter, în România sau în Europa, aceste cursuri cred că sunt binevenite, în condiţiile în care şi Legea Educaţiei prevede o dezvoltare a învăţământului de la vârste cât mai mici”, mai spune directorul. Acesta a mai adăugat că, pentru a nu se ajunge la o nouă inflaţie de puericultori, de data aceasta, specializarea se va înfiinţa o dată la doi sau trei ani, în funcţie de absorbţia absolvenţilor pe piaţa muncii.
