Primul lucru pe care îl fac mare parte dintre elevii de liceu când se întorc de la şcoală este să deschidă computerul, de preferat pagina personală de Facebook.
„Cred că jumătate din clasa mea, inclusiv eu, şi cam 20% dintre colegii mei din tot liceul sunt dependenţi de Facebook. Nu este foarte bine, îmi propun să fac ceva şi amân, din cauză că stau prea mult pe Facebook. Am început să intru pe Facebook mai întâi, când ajung la PC, şi nu să-mi verific e-mailul. Dacă nu am acces două zile la fb, simt că nu mai trăiesc. Ştiu că nu e bine, dar încerc să mă cumpătez”, este mărturia unui licean pe forumul site-ului sigur.info.
63% dintre elevi deschid computerul cum ajung acasă
Ultimul sondaj realizat în domeniu arată că vârsta de la care începe „prietenia” cu computerul scade, astfel că un sfert dintre liceeni au spus că şi-au în ceput experienţa cu calculatorul în cei şapte ani de-acasă. În plus, când ajung acasă, 63% dintre elevi deschid computerul, în defavoarea televizorului sau a altor activităţi cu prietenii.
„Se pare că televizorul, care era în topul preferinţelor tuturor până nu demult, a fost devansat mult de computer. În plus, dacă ar fi să renunţe la ceva, liceenii aleg să renunţe la role sau skateboard, decât la computer”, completează Irinuca Văduva de la ECDL România, compania care a realizat sondajul printre liceenii din Capitală. La studiu au participat peste 3.500 de elevi din 33 de instituţii de învăţământ.
Cât priveşte Facebookul şi ce lelalte reţele de socializare, specialiştii consideră că acestea pot deveni periculoase pentru copii. „Unu din şase copii intră pe internet pentru a posta poze şi informaţii personale, iar pro porţia creşte la liceeni: unu din doi intră pe site-uri de socializare şi postează date personale, dar nu îşi protejează profilul”, explică Teodora Stoica, coordonator al proiectului sigur.info.
Aceasta le atrage atenţia părinţilor că deseori nu sunt suficient de atenţi la comportamentul copiilor pe internet. „Părinţii au tendinţa de a subestima timpul petrecut de copiii lor la computer, majoritatea crezând că aceştia stau doar în jur de două ore. Când un copil petrece mai mult de patru ore este o problemă, mai ales când neglijează alte activităţi, precum ieşitul cu prietenii sau o ieşire în parc cu părinţii”, spune Teodora Stoica.
Din scutece, la tastatură
Iar numărul orelor de stat cu nasul în calculator este în creştere în cazul adolescenţilor români. Aproape jumătate dintre liceeni îşi petrec mai mult de patru ore pe zi în mediul virtual, în timp ce alţi aproape 40% stau câte două ore în faţa computerului.
„Pentru că încep să stea la calculator de la vârste fragede, majoritatea se consideră foarte buni în ceea ce priveşte abilităţile de a-l utiliza. Dacă ne uităm însă la ce anume îl folosesc mai des, adică pentru a sta pe internet, pentru chat, jocuri, muzică şi filme, în defavoarea activităţilor de programare, atunci ne îndoim de aceste abilităţi”, mai arată Irinuca Văduva.
Doar 14% dintre copii îşi mănâncă timpul în faţa calculatorului, făcându-şi teme şi proiecte pentru şcoală. „M-am bucurat când am văzut că internetul e folosit pentru teme, sper doar că nu sunt copiate de pe site-urile de referate”, completează Brânduşa Bogdan, inspector de informatică în Capitală.
Există şi particularităţi de gust în ceea ce priveşte fetele şi băieţii. Pasionaţi de jocurile pe calculator, băieţii preferă să-şi dedice timpul acestei activităţi recreative, în timp ce fetele, mai conştiincioase, stau la computer ca să-şi facă proiectele pentru şcoală. Cu atât mai mult cu cât „Tehnologia Informaţiei şi Comunicării” a devenit materie pentru proba practică a Bacalaureatului, profesorii trebuie să fie atenţi la felul în care copiii aleg să utilizeze mijloacele moderne de comunicare, spun experţii.
„Toate semnalele de alarmă primite prin intermediul răspunsurilor la chestionarele care au urmărit să descopere cât de dependenţi au devenit liceenii de computer ne fac să ne gândim la modul în care putem să integrăm evoluţiei tehnologice inevitabile, căreia nu ne putem opune, mobile convingătoare pentru tineri, astfel încât tehnologia să nu denatureze educaţia sănătoasă a copiilor”, conchid reprezentanţii ECDL, în prezentarea sondajului.
50% dintre elevii de liceu
petrec mai mult de patru ore în faţa calculatorului
„Dacă nu am acces două zile la Facebook, simt că nu mai trăiesc. Ştiu că nu e bine, dar încerc să mă cumpătez.”,
FREDDIE, adolescent
PRESCURTĂRI
De la discuţiile faţă în faţă, la F2F
Cum şi „obiceiurile” în ceea ce priveşte utilizatul calculatorului s-au schimbat, nici limbajul folosit nu mai este acelaşi. Dacă în urmă cu câţiva ani era suficient să ştii câteva prescurtări de bază pentru a te înţelege cu prietenii în conversaţiile pe chat, ca să ţii pasul cu vremurile, trebuie să mai adaugi în vocabular câteva dintre abrevierile necesare unui „chatuitor” care se respectă.
Pe lângă cmf (ce mai faci? – n.r.), pls (please – n.r.) sau cv (ceva – n.r.), acum trebuie să te pui la punct şi cu ce înseamnă AATK (Always At The Keyboard – n.r.), AFAIR (As Far As I Remember – n.r.), BAK (Back At The Keyboard – n.r.), BBL (Be Back Later – n.r.), BBN (Bye Bye Now – n.r.), BBS (Be Back Soon – n.r.), BBSL (Be Back Sooner Or Later – n.r.), B-DAY (Birthday – n.r.), BRBRB (Bathroom, Be Right Back – n.r.), CC (I Understand – n.r.), F2F (Face To Face – n.r.), G4U (Good For You – n.r.), GF (Girl Friend – n.r.), H/O (Hold On – n.r.), HW (Homework – n.r.), H8 (Hate – n.r.).
evz.ro
