Încărcarea orarului profesorilor cu vechime şi clasa a IX-a la gimnaziu vor trimite în şomaj mii de dascăli, susţin sindicaliştii din învăţământ.
Premierul Emil Boc a discutat ieri cu o parte din miniştri amendamentele depuse de parlamentari la proiectul Legii Educaţiei Naţionale. Potrivit reprezentanţilor guvernului, şedinţa de ieri va mai fi urmată de cel puţin încă una pe aceeaşi temă, marţi sau miercuri. Asta pentru că joi, 28 octombrie, executivul îşi va asuma răspunderea pe noua lege, după cum au stabilit, săptămâna trecută, Birourile permanente ale Senatului şi Camerei Deputaţilor.
Potrivit deciziei parlamentarilor, amendamentele la proiectul pentru care guvernul îşi va asuma răspunderea mai pot fi depuse inclusiv astăzi.
Ore tăiate din program, salarii şterse
Cu amendamente sau nu, noua Lege a Educaţiei Naţionale ar putea revoluţiona învăţământul românesc cu clasa a IX-a la gimnaziu, anul pregătitor de la grădiniţă obligatoriu, şcoală pentru toţi până la clasa a X-a, program „Şcoală după şconaală” aplicat la nivel naţiol, programa şcolară „aerisită”. Cel puţin aşa susţin guvernanţii, contrazişi însă în cor de profesori, care văd în noul text de lege o ameninţare directă pentru posturile lor, şi-aşa nesigure şi prost plătite.
În timp ce premierul Emil Boc susţine că, odată cu aplicarea noii legi, şcoala românească va începe o nouă eră – în care copiii vor învăţa lucruri care să le fie folositoare în viaţă, şi nu „reproduceri mecanice” pe care le cer, în prezent, manualele depăşite -, sindicaliştii protestează faţă de dorinţa acestuia de a-şi asuma răspunderea şi cer ca legea să fie discutată în continuare în parlament pentru a fi finisată.
Îşi asumă răspunderea şi pe greşeli
„Se pare că, în ultima vreme, nemulţumirile salariaţilor din sistemul de învăţământ s-au înmulţit culminând cu intenţia guvernului de a-şi asuma Legea Educaţiei. (…) Suntem extrem de îngrijoraţi de această intenţie grabnică a executivului, deoarece, în forma în care se găseşte în parlament, acest act normativ va produce efecte dezastruoase”, este de părere Liviu Marian Pop, secretar general al Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ (FSLI). Acesta susţine că principalele măsuri ale legii duc la dispariţia a mii de posturi din educaţie: aproximativ 3.500 în primul an de aplicare – prin adăugarea, de la 1 septembrie 2011, a două sau patru ore în orarul profesorilor cu gradul I didactic şi peste 25 de ani vechime -, şi alte 2.200 de posturi în următorii trei ani, prin trecerea clasei a IX-a la gimnaziu.
În plus, alţi 2.000 de dascăli, de pe fiecare nivel de studiu gimnazial vor rămâne fără un loc de muncă după ce se vor reduce planurile- cadru. Mai mult, sindicaliştii se opun şi titularizării care se va face în cadrul unităţii de învăţământ, şi nu în sistem, ca până acum. Aceştia spun că se va pierde şi al 13-lea salariu, care va însemna o nouă tăiere de 8% din venitul lunar al dascălilor.
Alte modificări prevăzute de noua lege sunt legate de intrarea în sistem a cadrelor didactice, care, pentru a ajunge la catedră, trebuie să fi absolvit şi un masterat didactic, şi un an de ucenicie pe lângă un profesor-mentor.
Pe de altă parte, părinţii elevilor chiulangii vor fi buni de plată, potrivit noii legi. Aceştia vor plăti absenţele copiilor cu sume de la 100 la 1.000 de lei, care vor fi colectate de primării. Pentru tinerii care nu vor să mai meargă la liceu, ci direct către piaţa muncii, vor exista cursuri gratuite de calificare, de cel puţin şase luni, care să le permită să se profesionalizeze într-o meserie.
De schimbări au parte şi părinţii, care vor trebui să fie mult mai activi în viaţa şcolii şi să participe, în proporţie de 30%, în consiliile de administraţie ale unităţilor de învăţământ.
Între timp, studenţii din toată ţara cer ca un sfert dintre reprezentanţii forurilor decizionale ale universităţilor să fie din rândurile acestora.
evz.ro
