Legea care ar putea salva Centrul Balnear de la Ghermãnesti a fost votatã: „din pãcate, oportunitãtile de investitii ne-au ocolit”

ÎN SPRIJINUL INVESTITIILOR…Deputatii României au introdus, marti, noi prevederi în legea Parteneriatului Public-Privat. Modificãrile urmãresc ca pregãtirea proiectelor sã se realizeze într-un mod cât mai riguros, cu respectarea bunelor practici la nivel european. Din Parlamentul României, deputatul USR de Vaslui, Mihai Botez, anuntã cã în judetul Vaslui sunt mai multe obiective de investitii care s-ar putea realiza în baza unui Parteneriat Public Privat (PPP), si aici a mentionat statiunea balneoclimatericã de la Ghermãnesti, pe care autoritãtile locale si judetene au lãsat-o în paraginã de câteva zeci de ani.

România încearcã sã-si alinieze cât mai mult legislatia nationalã la cea europeanã, iar un mare pas fãcut în acest sens îl reprezintã adoptarea legii Partereriatului Public-Privat, cea care va permite statului si investitorilor privati sã facã afaceri împreunã. Practic, Parteneriatul Public-Privat va fi realizat în temeiul unui contract încheiat între partenerul public pe de o parte si partenerul privat pe de altã parte, contractul urmând sã fie implementat prin intermediul unei societãti de proiect, detinutã integral de cãtre partenerul privat. Partenerul privat va fi investitorul privat sau asocierea de investitori privati care a fost desemnat/desemnatã cîstigãtor/cîstigãtoare al/a procedurii de atribuire a unui contract de parteneriat public-privat. Investitorul privat desemnat cîstigãtor al procedurii de atribuire, în cazul parteneriatului public-privat contractual va înfiinta societatea de proiect cu care se încheie contractul de parteneriat public-privat, iar în cazul parteneriatului public-privat institutional va înfiinta împreunã cu partenerul public societatea de proiect care va deveni parte a contractului de parteneriat public-privat.

În judetul Vaslui, un astfel de parteneriat ar putea salva statiunea Ghermãnesti

Deputatul USR de Vaslui, Mihai Botez, a declarat cã o astfel de lege a Parteneriatului Public Privat ar putea veni în sprijinul mai multor obiective din judetul Vaslui, printre care si Centrul Balnear de la Ghermãnesti. „O nouã lege a Parteneriatului Public-Privat (PPP) a fost votat ieri (n.r. marti) în Parlament si am explicat de ce e un subiect foarte important si de ce va rãmâne fãrã efect. PPP-urile se fac pentru obiective de investitii cu valori foarte mari, pe termen lung si în care statul îsi asumã si niste riscuri, dar din care are si de cîstigat mai serios pe termen lung. Un exemplu de PPP ar putea fi o statiune balneoclimatericã la Ghermãnesti în judetul Vaslui, acolo unde Carol I a fondat un spital de tratament din care oamenii veneau în cârje si plecau pe picioare. Un PPP acolo ar permite ca un fond de investitii care vine cu bani si cu know-how sã intre în parteneriat cu autoritãtile locale care au terenul si resursele minerale si sã refacã acolo o statiune care sã fie si în beneficiul bolnavilor, dar si al comunitãtii, în general. Astfel de oportunitãti ratãm din cauza cã legea pe care am votat-o ieri era de fapt un OUG dat de Guvernul Dãncilã în 2018 si care a rãmas pânã azi fãrã norme de aplicare. Parlamentul a modificat acum niste prevederi, dar tot fãrã norme de aplicare rãmâne si tot nu intrã nimeni în parteneriat cu statul Român dacã nu dovedim stabilitate si seriozitate pe termen lung. O altã lege care reglementa PPP, datã înaintea celei a lui Dãncilã, tot fãrã norme de aplicare a rãmas si timpul a trecut si la fel si oportunitãtile de investitii ne-au ocolit din cauza incompetentei PSD-PNL” a afirmat deputatul USR.

O minã de aur ignoratã de autoritãtile locale

Într-un judet în care turismul lipseste aproape cu desãvârsire, spitalul balnear de la Ghermãnesti a fost considerat, o bunã perioadã de timp, o oportunitate de dezvoltare a zonei de pe malul Prutului. Spitalul balnear, costruit în vremea Regelui Carol I, a fost dat în folosintã în anul 1912. În 1936 a fost descoperit zãcãmântul de ape minerale, fiind mai apoi consemnat în documente ca „ape de pucioasã”. Analizele chimice au confirmat cã apele din zonã au proprietãti terapeutice deosebite. Pânã în anul 1967, în zona izvoarelor s-au construit sase puturi, care s-a transformat într-o micã statiune, cu 14 bãi, adãpostite în douã barãci. La un moment dat, localnicii povesteau cã însusi Regele Carol I venea adesea la bãi la Ghermãnesti. Din punct de vedere terapeutic, apele erau indicate pentru cure sub formã de bãi, pentru diverse afectiuni: de la boli ale aparatului locomor (artite, artroze, spondilite) sau ale sistemului nervos, pânã la afectiuni ginecologice sau traumatisme osoase. Neputinta celor care au condus administratia judeteanã vreme de decenii si-a pus amprenta asupra locului, iar azi clãdirile zac în paraginã. Ele au devenit locul preferat al hotilor, care au furat tot ce le-a picat la mânã. Cât despre puturile de captare a apei, nici nu mai are rost sã scriem în ce stare au ajuns.