DÃRI LA STAT Fermierii care au în exploatatie peste 2 ha de teren agricol, dar si crescãtorii de animale sau cei care obtin venituri din apiculturã, pomiculturã sau silviculturã vor trebui sã plãteascã impozit forfetar. Conform noului cod fiscal, impozitul pe care agricultorii vor trebui sã-l achite tine cont doar de suprafatã, culturi înfiintate, numãrul de animale, si mai putin de veniturile obtinute, indiferent cã este un an bun agricol sau de faptul cã produsele obtinute sunt pentru uz propriu sau pentru comercializare. Un prim rezultat al acestor mãsuri fiscale, pe lângã atragerea de bani la buget,va fi cã multi dintre micii proprietari de terenuri vor prefera sã-si vândã terenurile agricole, la preturi sub valoarea acestora, dat fiind faptul cã nu vor avea de unde plãti impozitele mari la stat preconizate. Dat fiind faptul cã, începând din anul 2014, piata terenurilor se va liberaliza, pentru cetãtenii strãini va fi o adevãratã oportunitate în vederea achizitionãrii de terenuri agricole la preturi exterm de mici.
Conform declaratiilor ministrului agriculturii, Daniel Constantin, toti fermierii, mai putin cei care practicã agricultura de semisubzistentã, vor trebui sã contribuie la bugetul de stat. Este vorba de persoanele care au în folosintã suprafete mai mari de douã hectare de teren agricol, aceleasi care, conform legii, chiar dacã nu au nici un alt venit, nu pot beneficia de ajutoare sociale. În plus, crescãtorii de animale vor plãti impozit de 16% aplicat la venitul net anual, impozitarea fiind extinsã si pentru veniturile din silviculturã si pisciculturã, potrivit unui proiect de modificare a Codului Fiscal, care va intra în vigoare în cel mai scurt timp, odatã cu adoptarea noului buget national. Proiectul de ordonantã pentru modificarea si completarea Legii Codului Fiscal prevede includerea în sfera veniturilor impozabile a veniturilor din silvicultura si piscicultura si impunerea acestora în conformitate cu regulile aplicabile veniturilor din activitãti independente pentru care venitul net anual se determinã în sistem real, cu cota de impozit de 16%. Zona veniturilor impozabile va fi extinsã si la cele obtinute din cresterea si exploatarea animalelor, inclusiv din valorificarea produselor de origine animalã. Sunt exceptati de la plata impozitelor crescãtorii de animale care au maxim 10 ovine si caprine, pânã la 3 vaci, 6 porci, 100 de pãsãri sau 100 familii de albine. Totodatã, sunt exceptate de la impozitare veniturile din cereale, dacã suprafata cultivatã este de maxim 2 hectare, ca si în cazul plantelor oleaginoase, cartofilor, sfeclei de zahar, hameiului si leguminoaselor pentru boabe. Limite maxime mai sunt stabilite pentru pomi – 1,5 hectare, tutun, vitã de vie – un hectar, si legume cultivate în câmp ori spatii protejate, flori si plante ornamentale, maxim jumãtate de hectar. De asemenea firmele care au o cifrã de afaceri de maxim 65.000 euro vor plãti impozit pe venit de 3%. „S-a avut în vedere ca termenele de platã sã fie dupã ce agricultorii încaseazã banii din vânzarea productiei sau sub formã de subventii si, de aceea, le-am stabilit în trimestrul patru. O transã va fi la 25 octombrie si ultima la 15 decembrie. Astfel, pentru o suprafatã cuprinsã între 2 si 50 de hectare, norma de venit este de 449 lei. În cazul cartofilor, pentru aceeasi suprafatã cultivatã, norma de venit urcã la 3.488 lei. La legume cultivate în câmp, pentru 0,5-2,5 ha norma de venit este de 4.001 lei. În cazul legumelor cultivate în spatii protejate, pentru 0,5-1 ha, norma de venit este de 8.033 lei.
Plata impozitului anual stabilit conform deciziei de impunere anuale se efectueazã cãtre bugetul de stat în doua rate egale, respectiv 50% din impozit pânã la data de 25 septembrie inclusiv, restul de 50% din impozit urmând a fi plãtit pânã la data de 25 noiembrie inclusiv, aceasta fiind practic singurul ajutor acordat fermierilor, respectiv de a plãti impozitele agricole dupã strângerea recoltei. Conform intentiilor guvernului, impozitul agricol se va vira direct la bugetul de stat si din acesta nu se distribuie cote defalcate catre bugetele locale. Aceastã nouã mãsurã de impozitare a fermierilor care, chipurile, pot obtine venituri din recolta sau produsele de origine animalã obtinute se adaugã mãsurii mai vechi, de impozitare a proprietarilor de terenuri agricoli care au dat în arendã diverse suprafete de teren. Un prim rezultat al acestor mãsuri fiscale, pe lângã atragerea de bani la buget,va fi cã multi dintre micii proprietari de terenuri vor prefera sã-si vândã terenurile agricole, la preturi sub valoarea acestora, dat fiind faptul cã nu vor avea de unde plãti impozitele mari la stat preconizate. Dat fiind faptul cã, începând din anul 2014, piata terenurilor se va liberaliza, pentru cetãtenii strãini va fi o adevãratã oportunitate în vederea achizitionãrii de terenuri agricole la preturi exterm de mici.
