Sunã clopotelul cu tristete
INOCENTÃ… Nu va avea pantofiori noi si nici ghiozdan colorat asa cum a vãzut într-o vitrinã de librãrie, însã este unul dintre copiii care abia asteptã prima zi de scoalã! Andreea va intra peste câteva zile în clasa a III-a, cu aceeasi mare ambitie a ei: sã se facã doctor de copii! “Dacã am sã învãt bine de tot, eu voi avea într-o zi tot ce îmi trebuie”, spune fetita, cu un optimism aproape incredibil pentru un copil cãruia i se întâmplã des sã adoarmã… flãmând.
OPTIMISM “Într-o casã care abia stã sã nu se prãbuseascã, uneori, e mai multã veselie decât în alt loc cu oameni înstãriti”! Asa cred vecinii familiei Andreei si Mariei, douã surioare din Husi, care cresc alãturi de pãrintii lor, în conditii extreme de grele. Cu toate acestea, fetitele sunt mereu vesele si toatã lumea le apreciazã pentru asta. “Li se dãrâmã casa pe ei, mama lor e bolnavã, tatãl îsi câstigã pâinea la Salubrizare, însã niciodatã nu le vezi triste. Spun poezii, învatã bine la scoalã, chiar e pãcat cã nu pot fi ajutate mai mult. Sunt copii prea buni”, cred vecinii. Dacã Maria e abia la grãdinitã, Andreea a ajuns la scoalã, unde întotdeuna tinteste numai spre nota 10. Ea are un vis: sã devinã doctor de copii. “Sã nu mai fie copii bolnavi nicãieri”, spune fetita, cu bucurie.
“Nu stiu cum o sã fac de uniformã, cea de anul trecut e ruptã”
GRIJI Ieri, Andreea a avut momentul ei de tristete, singurul din vara aceasta, dupã cum ea singurã spune. Se gândeste cã va începe scoala si mama nu a avut bani sã îi cumpere nimic. “Am o pereche de sandale pentru scoalã, dar dacã plouã?! Apoi ghiozdanul e tot cel din clasa I. Mama nu are bani. Tata a luat 3 milioane, dar din ei trebuie sã sI mâncãm. Am vrut caiete cu printese, dar nu are mama bani pentru asta. Nu stiu cum o sã fac de uniformã… Cea de anul trecut e ruptã”, spune fetita cu tristete, fãcând socoteli cu degetelele, asa, ca un om mare. Mama fetitei spune cã habar nu are cum se va descurca sã îsi dea fetele la scoalã si grãdinitã. “Eu, mã vedeti cum sunt, vai de capul meu. Sotul munceste la salubrizare si a luat 300 de lei. Cum si ce sã cumpãr eu de acesti bani, ca sã fac si mâncare, sã iau si rechizite si tot ce mai trebuie? Nu stiu cine ne-ar putea ajuta”, spune femeia de 37 de ani, cu deznãdejde.
Ce bine cã Azorel nu merge la scoalã!
Andreea are câteva pãpusi vechi cu care se joacã, însã prietenul ei adevãrat este Azorel. Un cãtelus “cât o cãciulã”, dupã cum îl alintã fetita. Când îl ia în brate, copila se înveseleste si spune cã i-ar plãcea sã fie si doctor de cãtei, ca, în cazul în care si Azorel pãteste ceva, sã poatã lua mãsuri…. “Ce bine de Azorel cã el nu merge la scoalã. Nu-i trebuie nici caiete, nici uniformã si nici cu stiloul nu ar avea ce face”, spune ea, râzând din toatã inima.
Iconitele i-au îndeplinit dorintele
MINUNAT Ea are însã solutie de tainã la toate problemele din viata familiei sale: “Eu am un secret. Când am o supãrare sau vreau sã îmi pun o dorintã, vin aici, la iconite si ating una, îmi fac cruce. Si de multe ori s-a împlinit tot ce mi-am pus. Odatã mi-am pus dorinta ca mama sã facã fripturã. Si a doua zi, a luat tata banii sI mama ne-a fãcut fripturã. Vedeti, s-a împlinit! Poate se împlineste din nou, acum cu scoala. Disearã mã duc din nou la icoane”, spune Andreea, cu toatã nãdejdea.
