ANPRMAL Dupã un an agricol, 2011, care a debutat sub cele mai bune auspicii, începând din luna august s-a fãcut simtit acut fenomenul de secetã pedologicã, din cauza lipsei precipitatiilor, care, mai grav, au împiedicat lucrãrile agricole de toamnã. În plus, la nivelul judetului Vaslui, ne confruntãm nu doar cu lipsa de zãpadã, dar, cel putin în timpul zilei, temperaturile au urcat chiar si pânã la 12 – 14 grade, vreme neobisnuit de caldã pentru luna ianuarie, fapt care, în mod sigur, va influenta productiile agricole ale acestui an. Conform statisticilor, comparabil cu iarna acestui an, cel mai secetos an din ultima perioadã a fost 1973, un alt an în care iarna a fost la fel de secetoasã fiind cel din 1951, productiile agricole urmãtoare fiind foarte mici.
Un alt an, în care cantitatea medie de precipitatii cãzutã în perioada de toamnã – iarnã a fost de doar 292,4 l/mp, a fost 1973, fiind înregistrate valori apropiate de cele din anul 2011, anul trecut înregistrându-se o medie de doar 300 l/mp, tocmai din cauza secetei instalate începând cu luna august, dupã ce în primele 7 luni precipitatiile au fost la nivel normal. În februarie 1973, la nivelul solului, s-au înregistrat temperaturi asemãnãtoare ca la acest început de an, în medie de 6 – 7 grade ziua, însã acest lucru a survenit dupã ce luna ianuarie a respectivului an a fost una bogatã în precipitatii. Poate o iarnã la fel de secetoasã a fost în 1951, urmatã de o perioadã grea pentru agricultura româneascã. În lipsa irigatiilor, sistemele respective fiind de cele mai multe ori distruse în primii ani de dupã Revolutie, din cauza inconstientei sau setei de înavutire a unora dintre concetãtenii nostri, diferenta dintre productiile obtinute, în conditii diferite de umiditate la nivelul solului, este foarte mare. Pentru a putea face o comparatie, chiar la nivelul judetului Vaslui, anul trecut au fost zone care au beneficiat de mai multe precipitatii în decursul anului, cum ar fi în zona Epureni de Bârlad, cu 275 l/mp, sau cu mai putin ploi, în general pe lunca Prutului, de exemplu, la Drânceni, unde, în aceeasi perioadã, au fost semnalate doar 224 l/mp de ploi. Productiile obtinute de acelasi cultivator au fost semnificativ mai reduse în zonele secetoase, în conditiile în care au fost executate aceleasi lucrãri, în medie cam cu o treime din productia obtinutã la hectar, respectiv la grâu 4352 kg/ha în zona Drânceni fatã de 5877 kg la Epureni, 2158 fatã de 3200 kg/ha la rapitã, 2764 fatã de 2245 la floarea-soarelui ori, la porumb boabe, de 6305 kg/ha la Epureni, unde au fost mai multe ploi, fatã de 4206 kg/ha, la Drânceni, polul secetei din judetul Vaslui. Cu toate acestea, chiar dacã cantitãtile de precipitatii cãzute în ultimele 6 luni au fost relativ mici, conform Serviciului de Gospodãrie a Apelor Vaslui, în ceea ce priveste necesarul de apã potabilã pentru populatie la nivelul judetului Vaslui, nu sunt probleme, totalul de apã înmagazinatã în acumulãrile de la nivelul judetului acoperind consumul populatiei. Bine ar fi, pentru agricultura vasluianã, ca perioada urmãtoare sã aducã nu doar precipitatii mai multe, dar si temperaturi negative, pentru ca ciclul agricol sã reintre la normal.
Prognoza meteo pentru decada 7 – 17 ianuarie
Începând de astãzi, 7 ianuarie, vremea în judetul Vaslui intrã într-un proces de rãcire, cu temperaturi minime noaptea de doar -3 gr. Celsius, fatã de temperaturi pozitive în perioada anterioarã. În timpul zilei, cu exceptia primei zi, cea de sâmbãtã, 7 ianuarie, când încã se vor mai înregistra plus 4 grade, în restul perioadei temperaturile se vor situa în jurul pragului de înghet, de 1 – 2 grade ziua. La acest sfârsit de sãptãmânã se vor înregistra si primele precipitatii din acest an, inclusiv sub formã de ninsoare, cantitãtile ajungând pânã la 25l/mp, dar restul decadei va fi la fel de secetoasã. Începând cu data de 18 ianuarie, vremea va deveni geroasã noaptea, atingându-se temperaturi de pânã la -10 gr, în timpul zilei temperaturile rãmânând negative.
