JUSTIȚIE PENTRU BARON | Buzatu află dacă darul făcut de judecătoarea Vezeteu în dosarul spăgii va trece neobservat de Curtea de Apel

URECHEATĂ…Procurorii DNA au contestat decizia judecătoarei Cornelia Vezeteu de la Tribunalul Vaslui, privind excluderea unor probe din dosarul în care este inculpat Dumitru Buzatu. În timp ce judecătoarea a indicat în motivarea deciziei o hotărâre a Înaltei Curți, intrată în vigoare după punerea sub acuzare a lui Buzatu, DNA arată că a acționat conform legii, explicând că nu avea cum să ceară o autorizare specială pentru investigator, câtă vreme procedura penală, în vigoare la acea dată, nu prevedea acest lucru. “Tempus regit actum (timpul guvernează actul n.r.), este principiul indicat de DNA în apărarea anchetei. Avocații lui Buzatu cer nici mai mult nici mai puțin decât rejudecarea procedurii camerei preliminare, invocând că i s-a încălcat dreptul la tăcere atunci când a fost prins cu geanta de bani în portbagaj.

Dosarul în care Dumitru Buzatu este acuzat de luare de mită se află încă la Curtea de Apel Iași, acolo unde la sfârșitul lunii august judecătorii trebuie să stabilească dacă judecata baronului de la Vaslui poate să înceapă. Deși au încercat să tragă de timp, avocații lui Buzatu s-au lovit de fermitatea judecătorilor ieșeni. La termenul din 13 iunie, unul dintre avocați a solicitat amânarea dosarului, invocând că se află “la un concert rock în București”. Mai exact la concertul Coldplay. „Referitor la motivul pentru care apărătorul ales al inculpatului Buzatu Dumitru, avocat Atasiei Daniel, nu s-a putut prezenta la acest termen de judecată, instanța constată că acesta nu poate fi primit ca fiind unul serios care să determine amânarea cauzei”, se arată în încheierea Curții de Apel Iași din 13 iulie. Judecătorii au fost nevoiți să acorde un nou termen pentru că avocații lui Buzatu nu au depus în scris motivele contestației. Doar cel prezent la termenul din 13 iunie le-a prezentat instanței în ziua procesului, punând întârzierea pe seama complexității dosarului. Pentru a putea lua act de motivele contestației lui Buzatu, dosarul a primit un nou termen două săptămâni mai târziu, pe 27 iunie, când au avut loc și pledoariile DNA și ale avocaților.

Criticile DNA la adresa judecătorului din Vaslui

Procurorul DNA a subliniat în pledoaria avută la Curtea de Apel Iași că judecătorul de cameră preliminară a Tribunalului Vaslui, a admis “în mod greșit” o parte dintre cererile și excepțiile ridicate de Dumitru Buzatu și colegul său inculpat-expertul Radu Judele. Reprezentantul Ministerului Public a explicat că “nu este incidentă nicio cauză de nulitate cu consecința excluderii probelor” prin raportare la decizia Înalta Curți de Casație și Justiție, indicată de judecătorul Tribunalului Vaslui ca motiv de excludere. “Actele procesuale referitoare la măsurile de supraveghere tehnică, precum și actele procedurale referitoare la punerea în executare a mandatelor de supraveghere tehnică au respectat dispozițiile legale în vigoare la data emiterii, astfel că nu poate fi pusă în discuție nulitatea actelor procesuale și procedurale și nici aplicabilitatea dispozițiilor art. 102 alin. 3 Cod procedură penală referitoare la sancțiunea excluderii unor probe, în ipoteza unei succesiuni de legi sau a unor succesiuni de intrepretări operând principiul tempus regit actum”, a susținut procurorul DNA la Curtea de Apel Iași. În susținerea apărării, DNA a prezentat instanței exemple din practica judiciară, respectiv o decizie penală a Curții de Apel București într-o speță similară. Nu poate fi vorba de o nulitate absolută, au explicat judecătorii Curții de Apel București în dosarul în care s-au pronunțat contrar abordării Tribunalului Vaslui. DNA arată că, în dosarul Buzatu, judecătorul de cameră preliminară din cadrul Tribunalului Vaslui „nu a făcut o distincție clară cu privire la natura juridică a nulității, pronunțîndu-se cu privire la nulitatea absolută a întregistrărilor ambientale efectuate de către colaboratorii Savin Emil și Bârzu Iulian invocată de către inculpați, reținând, potrivit art. 280 Cod procedură penală, încălcarea dispozițiilor legale care reglementează desfășurarea procesului penal, atrage nulitatea actului în condițiile prevăzute expres de cod. În prezenta speță fiind invocate nulități referitoare la acte procesuale de dispunere și de prelungire a supravegherii tehnice, precum și la actele procedurale de punere în executare a mandatelor, natura juridică a nulității ar fi relativă și nu absolută, aceste nulități nefiind incluse în cazurile exprese prevăzute de art. 281 Cod procedură penală”. Potrivit procurorilor DNa, nici în privința unei nulități relative nu sunt îndeplinite condițiile în cazul de față pentru că „nu s-a produs nicio vătămare procesuală efectivă inculpaților care să nu poată fi înlăturată altfel decât prin desființarea actului”.

Argumentele DNA

În decizia de a exclude din dosarul Buzatu a înregistrărilor realizate de colaboratorii DNA – Emil Savin și Iulian Bârzu – judecătoarea Cornelia Vezeteu a indicat o hotărâre a Înaltei Curți de Casație și Justiție pronunțată în noiembrie 2023, adică la zece luni după ce DNA declanșase cercetările în cazul Buzatu. Potrivit respectivei decizii, organele de urmărire penală trebuie să solicite mandate de la instanță, pe lângă cele clasice de supraveghere, și mandate speciale pentru investigatori, pentru a putea folosi dispozitive tehnice de înregistrare. În cazul Buzatu, DNA a obținut de la Tribunalul Vaslui mandate de supraveghere tehnică. Nu s-au solicitat mandate speciale pentru investigatori pentru că nu era prevăzut în nicio lege acest lucru, pentru că mandatele deja emise autorizau folosirea investigatorilor cu identitate reală. „Din cuprinsul referatului procurorului și al încheierilor prin care au fost autorizate și prelungite măsurile de supravghere tehnică, rezultă faptul că judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Vaslui cunoștea că, în calitate de colaboratori, numiții Bârzu Iulian și Savin Emil vor desfășura activități specifice pentru care au fost autorizați, iar în privința punerii în executare a acestor măsuri urmează să fie folosite dispozitive tehnice specifice și utile”, au subliniat procurorii DNA în pledoaria de la Curtea de Apel Iași. Ori, în hotărârea Înaltei Curți, invocată de judecătoarea Vezeteu, se arată că “scopul urmărit de legiuitor nu poate fi atins în măsura în care judecătorul de drepturi și libertăți, la momentul emiterii mandatului de supraveghere tehnică, nu a cunoscut folosirea investigatorului sub acoperire ori a colaboratorului și, în consecință, nu a avut posibilitatea de a analiza legalitatea și oportunitatea efectuării de înregistrări audio video de către colaboratori”. Raportat la aceste argumente, procurorii DNA au cerut Curții să repare abordarea greșită adoptată de judecătorul Tribunalului Vaslui și să dispună începerea cercetării judecătorești.

Avocații lui Buzatu vor rejudecarea procedurii preliminare

CHICHIȚE… Deși se poate spune că au obținut o primă victorie în acest proces, odată cu excluderea a o parte a înregistrărilor din dosar, avocații lui Dumitru Buzatu tot nu sunt mulțumiți. Aceștia au cerut și mai mult. Vor ca judecătorii Curții de Apel Iași să retrimită dosarul la Tribunalul Vaslui pentru a se rejudeca procedura camerei preliminale. Bătălia avocaților lui Buzatu se dă pe unul dintre momentele cheie ale anchetei: cel al prinderii în flagrant a acestuia. Când a fost oprit de ofițerii anticorupție și întrebat ce reprezintă banii din geanta găsită în portbagaj, Dumitru Buzatu a susținut că “sunt economiile mele”. Ulterior, la DNA avea să spună că, de fapt, banii erau primiți cu împrumut de la Emil Savin. Este lesne de înțeles că prima afirmație a lui Buzatu, făcută la flagrant, îi încurcă pe avocați în pregătirea apărării și de aceea vor să scape de ea. Susținând că i s-a încălcat dreptul la tăcere, pentru că nu a fost avertizat că tot ce va spune va fi folosit împotriva sa, avocații au cerut excluderea probei de la dosar. Acuzând că judecătorul Tribunalului Vaslui nu s-a pronunțat asupra acestei excepții, ridicate de ei, avocații vor rejudecarea. În susținerea ideii că i s-a încălcat dreptul la tăcere, avocații s-au folosit de pregătirea academică a lui Buzatu. „Trebuia informat acuzatul că are aceste drepturi, acesta nu avea de unde să știe, a terminat Facultatea de Filozofie. Convenția Europeană și jurisprudența prevăd că se poate renunța voluntar la aceste garnații procesuale, dar pentru a putea renunța voluntar trebuie să fie informat asupra lor. Mai precizează că s-a profitat de elementul surpriză, de mișcarea în forță pentru că au fost oameni care au sărit din mașini cu arme, domnul Buzatu a fost pus cu fața spre mașină, fiind o persoană privată de libertate la acel moment”, a invocat avocatul lui Dumitru Buzatu în fața judecătorilor de la Iași. El a susținut că procesul-verbal realizat după flagrant este „parțial nelegal” pentru că lui Dumitru Buzatu nu i s-ar fi respectat „garanțiile procesuale cu privire la aducerea la cunoștință a dreptului la tăcere, la neautoincriminare și, pe cale de consecință, trebuie să fie exclus din materialul probator în parte acest proces-verbal și referirile din rechizitoriu cu privire la acest aspect”. Curtea de Apel Iași și-a luat răgaz până astăzi pentru a se pronunța în acest caz.