Judetul Vasluiul a rãmãs tot sãrac. Este pe ultimul loc în privinta puterii de cumpãrare

MÂNDRU CÃ SUNT VASLUIAN…Un vasluian are de cheltuialã 4.320 de euro pe an, adicã 360 de euro pe lunã, de 4,3 ori mai putin decât un bucurestean, a cãrui putere de cumpãrare este dublã fatã de media nationalã. Faptul cã judetul nostru se aflã la coada clasamentului national nu mai surprinde pe nimeni. Asta poate si pentru cã infrastructura rutierã în ceea ce priveste autostrãzile si drumurile expres este ca si inexistentã, de aceea pentru investitori nu este rentabil sã deschidã afaceri în Vaslui. Lipsa infrastructurii rutiere afecteazã si preturile din magazine, care sunt mai mari, deoarece operatorii trebuie sã acopere costurile de transport suplimentare. Asta în timp ce salariile vasluienilor sunt printre cele mai mici din tarã. Lipsurile cu care ne confruntãm de ani de zile sunt în strânsã legãturã cu politicile fãcute de institutiile locale. Oamenii politici ai Vasluiului au esuat sã atragã fonduri si investitii nationale si strãine, ei luptându-se la Bucuresti mai mult pentru interesele personale. Cu asemenea conducãtori, judetul nu s-a dezvoltat precum alte zone din tarã. Azi, acesti oameni politici care si-au demonstrat limitele, cersesc din nou voturile, împãrtind vasluienilor câte un pix si un calendar. Sã nu uitãm cã ei au fost crescuti sub aripa baronului spãgar Dumitru Buzatu, cel care spunea cã Vasluiul a fost sãrac întotdeauna si cã politicile partidului sãu nu au contribuit la aceste statistici dezastruoase. Si ca o ironie, aceastã gascã a politicienilor crescuti de Dumitru Buzatu au creat un curent în judet, dând vina pe jurnalistii de investigatie de toate relele, lansând lozinca: Mândru cã sunt vasluian!

România este unul dintre statele din UE cu cea mai mare discrepantã în dezvoltare între capitalã si restul tãrii. Si nu doar atât, polarizarea se adânceste, o dovadã cã piata localã a fost si a rãmas o economie cu mai multe viteze. Unii oameni politici au înteles acest lucru si s-au luptat din Parlament si din Guvern ca judetele lor sã primeascã cât mai multe fonduri, altii au avut alte preocupãri si si-au vãzut mai mult de interesele personale. Conform analizei fãcute de cei de la GfK, primele 10 judete din România dupã puterea de cumpãrare sunt: 1. Bucuresti (18.580 euro), 2. Cluj (14.598 euro), 3. Timis (14.098 euro), 4. Ilfov (13.801 euro), 5. Sibiu (11.805 euro), 6. Brasov (11.372 euro), 7. Prahova (9.415 euro), 8. Arad (9.283 euro), 9. Constanta (9.280 euro) si 10. Alba (9.271 euro ). În medie, puterea de cumpãrare a unui cetãtean român este de 9.092 de euro pe an.

Vasluiul, deloc surprinzãtor, pe ultimul loc

Asadar, cu o putere de cumpãrare pe cap de locuitor de 18.580 de euro, locuitorii Capitalei au disponibilã pentru cheltuieli si economii de peste douã ori media nationalã. Judetul Vaslui figureazã si el în acest clasament, însã la coada lui, cu cea mai micã putere de cumpãrare din tarã, de doar 4.320 de euro. Asta înseamnã cã în fiecare lunã, un vasluian are la dispozitie suma de 360 de euro pentru cheltuieli, adicã undeva la 1.800 lei. Acest rezultat a fost obtinut dupã ce s-a fãcut media dintre veniturile populatiei din rural cu veniturile populatiei din urban. Situatia se prezintã ceva mai bine în cele trei municipii, însã si aici suntem cu mult sub ceea ce se câstigã în restul tãrii. Iar aceste statistici nu se vor îmbunãtãti sub nicio formã în viitorul apropiat pentru cã tot datele oficiale aratã cã Vasluiul este unul dintre cele mai depopulate judete, unde tinerii au plecat ori în alte orase din tarã, ori prin strãinãtate pentru a-si câstiga pâinea.

Situatia la nivel european: Brexit-ul a adus un plus pentru Marea Britanie

STATISTICI…Puterea de cumpãrare a europenilor a crescut la 18.768 euro în 2024, însã suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilã pentru cheltuieli si economii variazã foarte mult de la o tarã la alta si depinde, de asemenea, de modul în care evolueazã preturile de consum, potrivit studiului NIQ GfK Purchasing Power Europe 2024. „În acest an, europenii au la dispozitie un total de aproximativ 12,9 trilioane de euro pentru a cheltui pe alimente, locuinte, servicii, costuri cu energia, pensii private, asigurãri, vacante, mobilitate si achizitii de consum. Aceasta corespunde unei puteri medii de cumpãrare pe cap de locuitor de 18.768 euro, ceea ce reprezintã o crestere nominalã de 3,9% fatã de valorile revizuite din anul precedent. Cu toate acestea, suma pe care consumatorii o au de fapt disponibilã pentru cheltuieli si economii variazã foarte mult de la o tarã la alta si depinde, de asemenea, de modul în care evolueazã preturile de consum în 2024”, potrivit comunicatului NielsenIQ. Ca si în anii precedenti, Liechtenstein se aflã din nou pe primul loc în clasamentul puterii de cumpãrare cu o marjã clarã. Locuitorii din Liechtenstein au o putere de cumpãrare pe cap de locuitor de 70.180 de euro, de peste 3,7 ori mai mare decât media europeanã. Elvetia si Luxemburg urmeazã pe locurile doi si trei. În timp ce puterea de cumpãrare pe cap de locuitor a elvetienilor, de 52.566 de euro, este de 2,8 ori mai mare decât cea a europenilor medii, luxemburghezii au un venit net disponibil de 41.785 de euro pe cap de locuitor. Aceasta este de peste 2,2 ori mai mare decât media europeanã. Toate celelalte tãri din top 10 au, de asemenea, o putere de cumpãrare pe cap de locuitor foarte mare, care este cu cel putin 47% peste media europeanã, sustine sursa citatã. „Marele cîstigãtor este Marea Britanie, care a urcat trei locuri în acest an pânã pe locul sapte, cu o putere de cumpãrare pe cap de locuitor de 28.086 de euro. Irlanda, pe de altã parte, a suferit pierderi majore: dupã ce statul insular si-a îmbunãtãtit constant pozitia în clasament, în 2024 a coborât sase locuri si, astfel, a iesit din top 10. Cu 26.880 de euro pe cap de locuitor, irlandezii se aflã pe locul 12, cu 43% peste media europeanã. În acest an, Austria a urcat din nou un loc si se aflã acum pe locul sase, cu o putere de cumpãrare pe cap de locuitor de 29.266 de euro. Nouã în top 10 este Olanda, care se aflã pe locul zece, cu un venit mediu net disponibil de 27.558 de euro de persoanã”, se precizeazã în comunicat. Puterea de cumpãrare este o mãsurã a venitului disponibil dupã deducerea impozitelor si a contributiilor caritabile si include, de asemenea, orice beneficii de stat primite. Studiul indicã nivelurile puterii de cumpãrare pe persoanã, pe an în euro si ca indice. Puterea de cumpãrare NIQ GfK se bazeazã pe venitul nominal disponibil al populatiei, ceea ce înseamnã cã valorile nu sunt ajustate la inflatie, precizeazã autorii.