Județul Vaslui, fără un kilometru de autostradă

LA COADĂ… Vasluiul este ocolit de șosele mari pe care se poate circula cu viteză de 130 kilometri la oră, deși în județul nostru se află cel mai important punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova. În loc să valorifice acest atuu și să facă lobby pentru drumuri de mare viteză, parlamentarii vasluieni au cu totul alte preocupări. Situația e cu atât mai gravă cu cât un studiu realizat de Universitatea Babeș-Bolyai, arată că PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele din România care au cel puțin un tronson de autostradă, față de județele fără autostradă.

România a depășit pragul de 1.000 de kilometri de autostradă, după ce autoritățile au mai dat în folosință câteva loturi, în 2023.

Discrepanțele de infrastructură rămân însă importante, nu doar între România și restul țărilor europene, dar și între județe. O mare parte dintre acestea nu au nici măcar un singur kilometru de autostradă și nici perspective pentru acest lucru, în următorii ani. Mai precis, 21 de județe, printre care și Vaslui, nu au nici măcar un kilometru de autostradă. La capătul celălalt, județele cu cei mai mulți kilometri de autostradă sunt Timiș (106), urmat de Călărași, cu 103 kilometri (pe unde trece A2), Alba, 98 de kilometri (traversat de A1 și A10). Pe locul patru se află București-Ilfov, cu 91 de kilometri de autostradă. Celelalte județe traversate de autostradă sunt Constanța (88 kilometri), Hunedoara (81 kilometri), Cluj (79 kilometri), Olt (72 kilometri), Sibiu (67 kilometri), Arad (65 kilometri), Mureș (44 kilometri), Argeș (40 kilometri), Giurgiu (32 kilometri), Dâmbovița (31 kilometri), Prahova (30 kilometri), Ialomița (17 kilometri), Bacău (16 kilometri), Sălaj (14 kilometri), Brașov (6 kilometri) și Bihor (5 kilometri).

Pentru regiunea Moldovei, sute de kilometri de… promisiuni

După Unirea Principatelor, în 1859, Moldova a început să decadă, ajungând astăzi o regiune-Cenușăreasă a României, fără autostradă, cu sate depopulate și cu un sentiment acut al abandonării de către centru. În privința autostrăzilor, în acest moment există doar 16 kilometri de autostradă, parte din centura Bacăului, pe viitoarea autostradă A7, pe valea Siretului. Marea necunoscută este autostrada A8, care ar trebui să traverseze Carpații Orientali și să asigure legătura cu Transilvania și cu Europa Centrală. Până în prezent s-a aruncat peste dealurile moldovenești o autostradă doar de promisiuni, în vreme ce realizarea celei reale se va întinde cel mai probabil o lungă perioadă. Consecințele pentru dezvoltarea economică, pentru circulația mărfurilor și persoanelor sunt dezastruoase. Ce înseamnă un județ traversat de autostrăzi? Un studiu realizat de echipa de economiști a Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA), Universitatea Babeș-Bolyai Cluj-Napoca, arată că PIB-ul pe cap de locuitor este cu 25% mai mare în județele din România care au cel puțin un tronson de autostradă, față de județele fără autostradă. Și asta pentru că o autostradă înseamnă infrastructură, înainte de toate. Mai înseamnă investiții, creșterea nivelului de trai și implicit dezvoltare economică.

“Autostrada” vasluienilor, un proiect care tot bate pasul pe loc, dar care este în masterplanul Uniunii Europene

BATEM PASUL PE LOC… Deși județul Vaslui nu este și nu va fi traversat niciodată de vreo autostradă, în ultimii ani politicienii pe care i-am trimit în Parlament ne-au tot amăgit cu un proiect, denumit generic “autostrada vasluienilor”. Este vorba despre Drumul Expres Tișița-Albița, cu o lungime totală de 160 de kilometri, pe care unii îl și vedeau transformat în autostradă. Subiectul a fost adus în atenția publică de fostul deputat ALDE de Vaslui, Daniel Olteanu, apoi preluat și rostogolit de senatorul Ionel Bîca, fost liberal, actual social-democrat. De ani de zile, acest proiect ba “intră în linie dreaptă”, ba “merge înainte”, ba “trece în etapa următoare”, însă pe teren nimic concret nu s-a făcut până acum. Ceilalți parlamentari de Vaslui, trimiși la București prin votul cetățenilor, nici măcar nu mimează o grijă pentru infrastructura județului. Ori Vasluiul nu va ieși niciodată din sărăcie fără investiții, iar investiții nu se vor face fără o infrastructură rutieră și feroviară modernă. Vasluienii trăiesc cu credința că politicienii care îi reprezintă în Parlament îi țin în sărăcie intenționat, pentru că sunt buni doar de smuls voturi o dată la patru ani.  În mare parte e adevărat. Dar la fel de adevărat este și că județul Vaslui s-a sabotat și din interior, votând de fiecare dată niște politicieni care au demonstrat cât de limitate le sunt capacitățile.