VERTICALITATE Judecãtoarea care a avut curajul sã aplice legea, sustinând dreptul de proprietate si de administrare al comunelor, spre dezamãgirea Prefecturii, care dorea ca Chevronul sã aibã cale liberã la „plantat” sonde în judet, a fost înlãturatã din sectia „Contencios”. Dupã trei sentinte date în defavoarea Prefecturii Vaslui, Gabriela Aionitoaie a fost mutatã la sectia „Penale”. Purã coincidentã!
În fapt, judecãtoarea Gabriela Aionitoaie si-a manifestat de mai multi ani dorinta de a activa în sectia „Penale”. Surprinzãtor, dorinta i-a fost împlinitã imediat dupã ce a dat trei sentinte care au provocat un mare deranj în rândul elitei administratiei si politicii din judet. Aionitoaie este magistratul care a creat un precedent considerat, se pare, de oamenii politici care, vremelnic, conduc acum judetul Vaslui, foarte periculos. Le-a dat dreptate cetãtenilor care se opun extragerii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice. Aceasta a dat trei sentinte favorabile consiliilor locale din comunele Alexandru Vlahutã, Pogana si Suletea. De mentionat cã peste 15 comune din judet au adoptat hotãrârea, prin votul consilierilor, de a interzice explorarea si exploatarea gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice. Toate aceste hotãrâri au fost atacate în Contencios administrativ de Prefectura Vaslui. Singurul judecãtor care a avut curajul sã aplice legea este Gabriela Aionitoaie. A dat câstig de cauzã consiliilor locale din cele trei comune, în defavoarea Prefecturii. Drept urmare, a fost mutatã, iar sentintele date de ea, au fost atacate cu recurs la Curtea de Apel Iasi.
Motivatia judecãtoarei
În motivarea sa, judecãtoarea Elena Gabriela Aionitoaie a adus argumente care aratã cã Legea Petrolului (mult invocatã de sustinãtorii Chevron) nu prevede absolut nimic în legãturã cu gazele neconventionale (gazele de sist). De asemenea, argumenteazã juridic si un alt fapt, deosebit de important: în cazul gazelor de sist, unitãtile administrativ-teritoriale (UAT) au tot dreptul sã decidã dacã permit sau nu explorarea pe teritoriul lor, atâta timp cât- atentie!- în legile actuale ale României, gazele de sist nu sunt mentionate ca fiind „de interes national”. Legea administratiei publice locale (215/ 2001), Legea Petrolului (238/n2004), dar si Constitutia României, unde se regãseste descrierea a tot ceea ce reprezintã interes public national, au fost întoarse pe toate pãrtile si, cu autoritate, instanta a stabilit douã lucruri foarte importante: 1. Consiliul Local a avut competenta administrativ-teritorialã pentru a emite hotãrârea prin care a interzis explorarea, dezvoltarea si exploatarea gazelor de sist, prin metode neconventionale, si nu si-a depãsit atributiile prevãzute de Legea administratiei publice locale si 2. „interesul public national”, atât de invocat de sustinãtorii actiunilor Chevron, nu rezultã din nicio lege a României, în privinta gazelor de sist. În Legea Petrolului, a arãtat instanta, gazele de sist nu au fost mentionate ca fiind de interes national. În atare conditii, UAT-urile au tot dreptul, mai ales în virtutea responsabilitãtilor fundamentale de protectie a mediului, sã voteze interzicerea explorãrii si exploatãrii gazelor de sist.
