FÃRÃ RUSINE Unul dintre primii oameni sositi pe 2 decembrie la Pungesti, pentru a sãri în ajutorul tãranilor si al activistilor din tabãra de rezistentã de la Silistea, a fost Tiberiu Nechita din Bârlad. El a asistat neputincios la abuzurile comise fãrã rusine de jandarmi asupra oamenilor si a încercat în toate felurile sã sesizeze orice institutie care i-ar fi putut apãra pe sãteni, dar din pãcate n-a fost nimic de fãcut. Din punctul sãu de vedere, jandarmii care au actionat si încã actioneazã la Pungesti, sunt exact ca niste soldati din romanul “Soldatul Svejk”, tipul soldatului care ascultã ordinele orbeste.
“Am încercat sã înteleg ce s-a petrecut la Pungesti în dimineata de 2 decembrie, a doua zi dupã ce trupele de jandarmi au defilat mândre, cu tot arsenalul din dotare, de Ziua Nationalã. Dorind sã gãsesc o explicatie la ceea ce s-a petrecut la Pungesti pe 2 decembrie, mi-a venit în minte romanul lui Jaroslav Hasek, “Peripetiile soldatului Svejk”. O carte pe care o recomand tuturor. Poate doar asa se poate explica actiunea bravilor militari ai Jandarmeriei Române. La Pungesti, noaptea, ca niste hoti, acesti soldati Svejk au dat dovadã de patriotism si vitejie împotriva bãtrânilor, femeilor si copiilor. O stie orice militar acea regulã care spune cã, nici mãcar în razboi, militarii nu atacã femeile, bãtrânii si copiii. Dar în România iatã cã se poate, si ne mirãm de ce nu suntem considerati tarã membrã a UE. Ceea ce s-a petrecut la Pungesti este specificul altor zone si a altor timpuri. Pânã si interlopii sau traficantii de arme, droguri sau carne vie, primesc mai mult respect din partea jandarmilor. Nu am vãzut pânã acum ca acestia sã fie deranjati mai devreme de ora sase dimineata. La Pungesti s-a dorit sã se realizeze pe întuneric si, mai ales, fãrã prezenta presei. Nu existã nicio prevedere legalã prin care jandarmeria poate restrictiona accesul presei la un eveniment ca cel de la Pungesti. Este si acesta un abuz fãrã precedent pentru o astfel de actiune. La Pungesti s-a putut, Jandarmeria Românã adãugând astfel o filã neagrã, poate cea mai neagrã în istoria poporului român”, a spus Tiberiu Nechita.
