* 1,1 milioane de lei aruncaţi într-o grădiniţă aflată în ruină la Lieşti şi una neterminată la Brăhăşeşti * 5.5 milioane de lei a costat reabilitarea şcolilor desfiinţate în 2009 * Aproape 6 milioane de lei putrezesc odată cu fundaţiile celor trei campusuri liceale din judeţ * Totalul e cu siguranţă mult mai mare *
Investiţiile în şcoli reprezintă un domeniu în care banii publici s-au cheltuit degeaba şi cu nemiliuta. Din 2008, clădiri ale unor unităţi de învăţământ zac în degradare, pentru că nu s-a mai alocat un leu pentru finalizarea lor. În acelaşi timp, începând cu 2009, anual, s-au închis zeci de şcoli şi grădiniţe, elevii fiind mutaţi la alte instituţii. Bineînţeles că pentru cele mai multe dintre acestea guvernul a alocat milioane de lei pentru renovare, consolidare şi utilităţi. Bani irosiţi în vânt. Nimeni nu are o statistică exactă a fondurilor de care efectiv ne putem cu toţii considera jefuiţi. Harta judeţului este plină de exemple în care sume foarte mari au fost risipite fără pic de minte, doar ca finanţare venită pentru clientela politică şi pentru primării în culoarea partidului de guvernământ. Nimeni nu s-a gândit la necesităţile reale, cum nimeni nu poate spune câte lucruri s-ar fi putut realiza dacă banii ar fi fost cheltuiţi cu chiverniseală. Putem însă bănui…
Totalul este mult mai mare
Cum pe nimeni nu a interesat o statistică a acestor bani aruncaţi în vânt, am încercat să reconstituim o parte din sumă pe baza materialelor publicate în ziarul nostru, din 2008 încoace, fără a avea pretenţia că avem un rezultat exact. Calculele noastre depăşesc astronomica sumă de 12 milioane (120 de miliarde de lei vechi, 3 milioane de euro). Şi, aşa cum am mai precizat, e departe de suma totală.
900.000 de lei pentru consolidarea unei ruine
Vă puteţi imagina că doar pentru consolidarea unei grădiniţe de la Lieşti care a rămas de trei ani o ruină, s-au cheltuit 900.000 de lei? Cu banii aceştia construiai la ţiplă două spaţii noi. În timp ce, Grădiniţa Nr. 2 Lieşti a rămas o ruină, copiii au fost mutaţi la Şcoala Nr. 2. Dacă această sumă imensă s-a cheltuit doar pe nişte stâlpi de susţinere şi refacerea zidăriei, vă daţi seama cât se va ridica în final nota de plată?!
Poate ar mai fi de adăugat că la licitaţie care a fost câştigată de societatea unui fost deputat PD din Tecuci, a fost făcută de fostul primar şi el PD, o educatoare consilier local la acelaşi partid şi un reprezentant al Finanţelor din Lieşti.
Tot nefinalizată şi supusă degradării a rămas şi Grădiniţa din Brăhăşeşti pentru care s-au alocat aproximativ 200.000 de lei. Cam 300.000 de lei s-au alocat şi la Grădiniţa Slobozia Conachi, care chiar dacă nu se degradează, pentru că este finalizată în proporţie de 85 la sută, nu-şi poate primi copiii care merg stau într-o clădire veche de 100 de ani, gata să se dărâme.
6 milioane zac în fundaţii
Anul 2008 a fost cel în care guvernul de atunci a anunţat cu pompă începerea construcţiei a trei campusuri în judeţul nostru: cel al Colegiului Naţional „Al. Cuza”, în curtea Şcolii Nr. 7, cel de la Grupul Şcolar din Tg. Bujor şi de la Grupul Şcolar Industrial Tecuci. Suma cheltuită deja pentru începerea lucrărilor ajunge la aproximativ 6 milioane de lei, bani din care în toate trei locurile abia dacă s-a început lucrul la fundaţie.
2.8 milioane de lei s-au cheltuit pentru campusul de la Tg. Bujor. Dar atelierele şi internatul sunt şi acum neterminate. Dacă la internat s-a mai pus un acoperiş şi s-a mai lucrat câte ceva, ca să nu îl strice ploile, fundaţia pentru ateliere va trebui probabil refăcută, pentru că toată apa ploilor din ultimii trei ani s-a adunat în solul de sub clădire.
La fel şi la Grupul Şcolar Industrial Tecuci, unde s-au cheltuit 1,7 milioane pentru fundaţia internatului care ar fi trebuit să cuprindă şi camere pentru profesori. În fundaţia campusului Colegiului „Cuza” s-au îngropat 1,4 milioane pe lucrări care se strică încet, dar sigur. Mai mult decât atât, bieţii elevi de la Şcoala Nr. 7 stau de ani de zile cu un peisaj lugubru şi cu o groapă cât toate zilele chiar la ei în curte, iar elevii de la „Cuza” stau deasupra capului cu sabia evacuării din vechea clădire (care aparţine Comunităţii Evreieşti).
S-a invocat de atâtea ori că aceste lucrări au fost sistate pe motiv de criză. Dar substratul e, bineînţeles, tot unul politic. Că bani s-au mai alocat în 2009, dar nu s-a dorit continuarea lucrărilor începute de guvernul PNL, de către cei de la PD-L, care au avut şi ei clienţii lor pe care să-i înfrupte din banii guvernamentali.
Nu are rost să mai discutăm despre cât vor ajunge să coste în final cele trei investiţii. Cum totul s-a deteriorat prin sistarea lucrărilor, probabil că stabilite iniţial la licitaţii se vor dubla.
Reabilitez şi desfiinţez
Bani de-aiurea s-au cheltuit şi pe toaletele care au costat aproape cât o şcoală nouă, făcute aiurea, în spatele curţii, pe care s-au cheltuit şi câte 300.000 de lei. Dar un inventar exact al acestora este greu de realizat.
Altă investiţie fără cap s-a făcut alocându-se milioane de lei pentru reabilitarea unor şcoli care apoi s-au desfiinţat, pe motiv că aveau elevi puţini. Numai în 2009 s-au desfiinţat 26 de astfel de şcoli, iar dintr-o situaţie prezentată la acea vreme reieşea că investiţiile proaspăt făcute în aceste unităţi se ridicau la 5,5 milioane de lei. La care s-au adăugat alte milioane în 2010 şi 2011, când seria desfiinţărilor de şcoli a continuat, chiar dacă mai moderat.
Un exemplu ar fi că în 2007 s-au cheltuit 900.000 de lei pentru două şcoli din comuna Bereşti Meria, doar pentru termopane, parchet şi centrală, ambele unităţi fiind desfiinţate în prezent. Una dintre şcoli, cea de la Aldeşti număra în 2008 doar 35 de copii.
Să mai vorbim de ceea ce s-ar fi putut face dacă banii ar fi fost cheltuiţi corect, în ordinea priorităţilor, având la baza finanţărilor criterii măcar numerice? Cu siguranţă că ar fi fost rezolvate foarte multe probleme şi cei mai mulţi dintre elevi ar învăţa astăzi în condiţii decente. Şi ne gândim la cei de la Şcoala din Gohor sau la cei de la Şcoala din Chiraftei care au vândut simbolic gogoşi şi alte obiecte pentru a impresiona autorităţile să investească în reabilitarea unităţii de învăţământ. E adevărat că în anul ce tocmai se încheie, alocaţiile pentru capitolul investiţii au fost mult mai sărace pe fondul crizei, dar când au fost bani s-a făcut jaf, banii au fost risipiţi fără jenă, la festin, desigur, participând toate partidele care s-au perindat la guvernare.
