spot_img
spot_img
1.2 C
Vaslui
24-nov.-2024
spot_img
spot_img

Isteria castraveţilor pune Matca pe chituci!

- Advertisement -

* Sute de tone de marfă au rămas nevândute în bătătură din cauza prăbuşirii pieţei legumelor * La piaţă „e înmormântare”, producătorii au rămas plini de datorii, iar perspectiva unor despăgubiri pare destul de palidă * Lanţul slăbiciunilor porneşte de la lipsa unor asociaţii de producători şi a unor evidenţe clare pe producţiile obţinute *

Legumicultorii din Matca îşi văd în aceste zile recoltele compromise de isteria creată pe piaţă de castraveţii infectaţi cu E.coli. Tone de produse iau zilnic drumul platformelor de gunoi, iar oamenii rămaşi fără recolte, dar plini de datoriile de înfiinţare a culturilor, sunt pe zi ce trece mai cuprinşi de disperare.

„E jale mare. De când mă ştiu nu am mai pomenit aşa ceva. La piaţă zici că eşti la înmormântare, toată lumea se plânge că rămâne cu marfa nevândută. Asta în condiţiile în care peste 60 la sută dintre producători au credite făcute la bănci”, ne mărturiseşte Nelu Costea, primarul comunei Matca.

Dacă la început povestea cu castraveţii din Germania sau Spania a părut a fi departe, „undeva, în UE”, tăvălugul s-a rostogolit repede şi peste legumicultorii din Matca. Aceştia s-au trezit că rămân cu marfa în bătătură, toată lumea fugind ca de ciumă de castraveţi, chit că nu era niciun indiciu că marfa mătcaşilor ar avea vreo problemă.

Cele mai expuse au fost contractele de export, precum cele încheiate de Grupul de Producători Legume-Fructe din Matca cu lanţuri de desfacere din Germania, Polonia, Rusia, Lituania şi chiar Cehia.

„La nivelul grupului nostru pierderile sunt undeva la 400 – 500 tone, castraveţi aruncaţi la gunoi. Dar la nivelul comunei pierderile sunt mult mai mari, dat fiind faptul că oamenii, marea lor majoritate, au mers pe producţie individuală. Gândiţi-vă că, din ce spun şi spaniolii, şi olandezii, aici la Matca e cel mai mare bazin legumicol de castraveţi din Europa!”, ne spune Mircea Croitoru, preşedintele Grupului de Producători Legume-Fructe Matca.

Despăgubiri cu dus-întors

Singura portiţă de scăpare pentru recuperarea pierderilor ar fi despăgubirile acordate de Uniunea Europeană, însă acestea vor fi doar parţiale şi se acordă numai fermierilor din asociaţiile sau grupurile de producători.

De fapt, aici e o mare problemă, ideea intrării într-o formă de asociere nefiind în prezent foarte agreată de ţăranii români, poate şi ca urmare a sechelelor pe care colectivizarea a lăsat-o în mentalul colectiv. Dar, iată, în situaţii de criză precum cea de acum, urmările lipsei de unitate pot fi dezastruoase.

Iată ce ne-a declarat, în legătură cu criza din sectorul legumicol gălăţean, directorul executiv al DADR Galaţi, Violeta Nanu: „Acele despăgubiri, cel puţin din ce se întrevede acum, pot fi acordate doar grupurilor de producători. Iar la noi în judeţul Galaţi, doar acel grup de la Matca este înregistrat. Pentru perioada 3-13 iunie ni s-au raportat pierderi de aproape 300 tone, dar evaluări se fac în continuare, iar situaţia este verificată în teren, inclusiv pe documente, de o comisie specială”.

În opinia directorului DADR Galaţi, castraveţii gălăţeni nu au absolut nici o problemă, dar asta, din păcate, nu-i scuteşte pe legumicultori de a deveni victime colaterale ale unei conjuncturi economice nefavorabile.

Evaluări relative

În ceea ce priveşte valoarea pagubelor, estimările sunt foarte relative. Astfel, după datele pe care le deţinea, ieri, DADR Galaţi, pentru grupul din Matca pierderile, ca preţ de producător, erau de 381.000 lei. Dacă însă ţinem cont că preţul de piaţă este mai mare şi că noi pierderi se adaugă zi de zi, pagubele sar de 1,2 milioane lei.

Pagubele la nivelul producătorilor individuali sunt de câteva ori mai mari, dar, în lipsa unor acte doveditoare, nimeni nu poate spune cine, ce, cât a pierdut.

Concluzia a tras-o primarul Nelu Costea: „La nivel de CE, de minister, s-a promis că se încearcă să se dea un ajutor şi pentru producătorii individuali, dacă reuşesc să dovedească măcar înfiinţarea culturilor, dar deocamdată nu există nicio regulă concretă în acest sens”.

„Dacă o persoană a luat răsaduri fără factură, folie fără factură, dacă vinde fără factură, ce dovadă poate să prezinte el? Ce să-i dai, cui să-i dai? Asta a spus şi comisarul Dacian Cioloş: CE, ministerul, nu discută cu Ion, cu Vasile, că nu are cum să discute cu fiecare om în parte. Se discută la nivel de asociaţii de producători, iar baza este să ai acte”.

„Pe vorbe nu-ţi dă nimeni nimic, chiar dacă vecinul sau primarul ştie că ai avut castraveţi în curte. Aici e buba: producătorul individual trebuie să înţeleagă că dacă nu ne asociem cumva, ne ducem cu toţii de râpă!”

Ce va fi, cum va fi, rămâne de văzut. Umblă vorba că însuşi ministrul Agriculturii, Valeriu Tabără, va veni la Matca pentru a face o analiză şi a vorbi cu oamenii la faţa locului.

Deocamdată, singurul lucru cert sunt tonele de castraveţi care se duc pe apa Sâmbetei.

www.viata-libera.ro

- Advertisement -
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
spot_img
Ultimele Știri
Ultimele Știri

LĂSAȚI UN MESAJ

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.