PARADOX În comunele Ivesti si Ciocani existã, în prezent, cereri de retrocedare pentru aproximativ 200 de hectare de teren fiecare, în conditiile în care singurele suprafete care mai sunt disponibile în comunã sunt cele de pe islazul comunal. Pentru salvarea islazului, primarul din comuna Ivesti, Nistor Dumitrache, a organizat duminica trecutã, pe 8 decembrie, un referendum, locuitorii comunei refuzând ca islazul sã fie retrocedat. Duminica asta va avea loc un al doilea referendum pe tema schimbãrii încadrãrii juridice a islazului comunal, în localitatea Ciocani. Curios este faptul cã autoritãtile judetene, în spetã Prefectura Vaslui, nu vrea sã se facã prea mult tam-tam pe faptul cã sãtenii îsi pot salva islazurile comunale prin organizarea de referendumuri, în care ei sã decidã ce fac cu islazul, pentru ca nu cumva primarilor sã le vinã idei, deoarece Legea 165/2013, unde se reglementeazã situatia juridicã a islazului comunal, a fost datã „pe sest”, multi primari neauzind de ea. Paradoxul este însã altul: pentru ca primarilor liberali sã li se rezolve o problemã spinoasã ca cea a islazului comunal s-a putut organiza referendum, dar pentru comuna Pungesti, unde sãtenii toti, în afarã de primarul Mircia Vlase, sunt împotriva exploatãrii gazelor de sist prin metoda fracturãrii hidraulice, nu s-a putut organiza referendum, la solicitarea a peste 1000 de sãteni!!! Cum vine asta domnule prefect?
Legile succesive de retrocedare a terenurilor confiscate de comunisti ar fi putut duce la pierderea totalã a islazului comunal din comuna Ivesti. Primarul Nistor Dumitrache a declarat ieri cã la Ivesti existã, în prezent, cereri de retrocedare pentru aproximativ 180 de hectare de teren cãtre proprietari din alte comune, în conditiile în care singurele suprafete care mai sunt disponibile în comunã sunt cele de pe islazul comunal. Primarul s-a temut însã cã retrocedarea terenurilor de pe islaz „ar ucide satul”. „Dacã am fi trecut în proprietatea statului si islazul, pentru retrocedare, asa cum ne cere cea mai recentã lege pe acest domeniu (Legea 165/2013, n. red.), riscam sã îngropãm definitiv satul, pentru cã detinãtorii de animale nu mai aveau unde sã le pascã”, a declarat primarul comunei Ivesti. El a mers la Prefectura Vaslui, la prefectul Radu Renga, care fiind venit din PNL, a gãsit, cu greu, rezolvarea situatiei grele în care se gãsea comuna Ivesti. La fel va fi si în comuna Ciocani, duminicã, 15 decembrie, când va avea loc un referendum pe tema islazului comunal, cu întrebarea: „Sunteti de acord cu schimbarea categoriei de folosintã si a regimului juridic a islazului comunal, în sensul ca suprafetele de islaz comunal sã fie atribuite în proprietatea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora cãrora nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor pe vechiul amplasament?”, electoratul urmând a rãspunde cu „Da” sau „Nu”.
Cât de important este islazul pentru o comunã?
Islazul comunal reprezintã cel mai important mijloc de asigurare a ierbii pentru animalele comunitãtilor rurale în perioada de pãsunat, a unor furaje conservate pentru iarnã sau loturi semincere de plante furajere. Prin organizarea în comun a pãsunatului, în special cu vacile de lapte, se economisesc mari resurse umane si bãnesti, fatã de întretinerea separatã a animalelor de cãtre fiecare crescãtor în parte. Acum, când majoritatea septelului de animale, în special bovine si ovine, se gãseste în gospodãrii individuale mici cu un pronuntat caracter de subzistentã, islazurile comunale au, si vor mai avea, un rol însemnat în economia ruralã, pânã la extinderea exploatatiilor mijlocii si mari de crestere a animalelor domestice ierbivore, asemãnãtoare cu cele din Uniunea Europeanã.
Referendumul local poate salva islazul
Pentru salvarea islazurilor comunale de la retrocedare, în comunele unde nu este teren suficient pentru refacerea dreptului la proprietate, existã încã o solutie. Sansele ca ea sã aibã succes sunt foarte mici, însã. Se pot organiza referendumuri având ca temã transferul dreptului de proprietate. În acest caz însã, pentru ca trecerea islazului comunal în proprietatea statului, pentru o eventualã retrocedare, sã fie stopatã, este nevoie ca referendumul sã fie valid si ca majoritatea locuitorilor sã se pronunte în favoarea mentinerii lui la administratia localã. El sustine cã, în cazul în care se organizeazã un astfel de referendum, dar care este nul prin prisma neîntrunirii cvorumului, trecerea se poate face. De asemenea, islazul poate fi preluat si în lipsa unui referendum local.
La Ivesti s-a salvat islazul!
„În baza Hotãrârii nr. 37/ 17.11.2013 a Consiliului Local al comunei Ivesti, sâmbãtã, 8 decembrie, a avut loc referendumul local pentru consultarea locuitorilor comunei pentru schimbarea categoriei de folosintã si a regimului juridic al islazului comunal, având în vedere prevederile Legii 165/ 2013 privind mãsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în naturã sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, art. 6, alin.1. Referendumul local a fost organizat potrivit Legii nr.3/2000 privind organizarea si desfãsurarea referendumului. Dintr-un numãr total de 2192 de persoane înscrise în lista pentru acest referendum, s-au prezentat la vot 1119, dintre acestea 1094 voturi au fost exprimate la rãspunsul NU si 15 la rãspunsul DA”, precizeazã Prefectura Vaslui. Întrebarea de la referendum a fost „Sunteti de acord cu schimbarea categoriei de folosintã si a regimului juridic a islazului comunal, în sensul ca suprafetele de islaz comunal sã fie atribuite în proprietatea fostilor proprietari sau mostenitorilor acestora cãrora nu li se poate reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor pe vechiul amplasament?”. Asadar, sãtenii au decis ca islazul sã rãmânã al lor si cu aceeasi destinatie.
Va fi sau nu va fi referendum la Ciocani?
Primarul comunei Ciocani, Ionel Munteanu, ne-a precizat ieri dimineatã cã duminicã, 15 decembrie, va avea loc si la el în comunã un referendum pe tema islazului comunal, cu aceeasi întrebare ca la Ivesti. „Eu am circa 320 de ha de islaz în comunã si mai multe cereri de retrocedare de teren, dar nu am altul în afarã de islaz. Existând posibilitatea ca sãtenii sã se pronunte prin referendum, am propus organizarea lui si am cheltuit circa 8000 de lei pentru buletine de vot, stampile, organizare, etc. El va avea loc de la orele 6.00 la 23.00, conform legii. Sunt si douã sectii de votare organizate”, a spus primarul Ionel Munteanu. Curios este faptul cã dupã ce ne-am interesat la Prefectura Vaslui despre aceste referendumuri, ni s-a comunicat, neoficial, cã la Ciocani nu va mai fi niciun referendum, singurul care a fost este cel de la Ivesti. Solicitând mai multe detalii, ni s-a rãspuns sã luãm legãtura cu autoritãtile locale. Si mai curios a fost faptul cã primarul Ionel Munteanu nu ne-a mai rãspuns la telefon. Întrebarea care se naste este dacã va fi, sau nu, pânã la urmã, referendum la Ciocani, pe tema islazului? Nu putem ignora faptul cã prefectul Radu Renga este liberal, primarul lonel Munteanu, liberal, ca si primarul din Ivesti, tot liberal. Nu cumva domnul Renga ajutã doar localitãtile cu primari liberali, iar ceilalti primari se dau cu capul de pereti sã rezolve o asemenea mare problemã, ca salvarea islazului? Si de ce la Ivesti s-a putut organzia referendum si la Pungesti nu? Nu era aceeasi temã, dar totusi peste 1000 de cetãteni i-au cerut, conform legii, sã organizeze un referendum pentru demiterea primarului Mircia Vlase, cel pe care tot ei l-au ales si conform legii pot sã-l demitã din functia pe care i-au încredintat-o, dacã acesta nu le mai reprezintã interesele. Ce au cetãtenii din Ivesti si Ciocani, de la ei s-a putut, si ce nu au cetãtenii din Pungesti, de lor li s-a respins cererea?
