SEMNAL DE ALARMÃ Nu mai vrem sã fim codasii Europei, vrem sã fim protejati de guvernanti si avem nevoie de investitii, un gen de discriminare pozitivã. Este mesajul trimis, ieri, de conducerea Camerei de Comert, Industrie si Agriculturã la întâlnirea cu secretarul de stat de la Departamentul pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii, Anca Ionescu. Nici nu e de mirare cã situatia din acest judet de granitã a Uniunii Europene este atât de grea. Europenii, în general, a spus Ionel Constantin, presedintele CCIA, nu acceptã termenul de „zonã sãracã” si nici nu acceptã adoptarea statutului de zonã defavorizatã. Solutia ar fi, în aceste conditii, o serie de investitii durabile, cu sprijin guvernamental, însã este greu de spus, printre atâtea campanii electorale, când lucrurile vor reveni la normal. „Dacã vreti sã vorbim de un mediu de afaceri sãnãtos, atunci sprijiniti creditarea. Guvernul trebuie sã aibã o strategie pe termen lung. Vrem o linie specialã pentru absorbtia fondurilor europene”, a cerut presedintele CCIA Vaslui conducerii Departamentului pentru Întreprinderi Mici si Mijlocii. De altfel, presedintele Camerei de Comert s-a declarat în mai multe rânduri în favoarea declarãrii zonei judetului Vaslui ca având caracter special în Uniunea Europeanã. „Termenul de zonã defavorizatã nu este acceptat ca si zonã sãracã. Unii din Europa vor sã fim ca în Evul Mediu, doar sã tãcem”, a spus Constantin, în urmã cu câteva zile.
„Sã ne întelegeti, vã aflati într-o zonã grea. Cunoasteti judetul Vaslui, sunteti de aici, aveti în dl. deputat Dima Toader un om care trãieste în zona din care veniti. Dacã suntem într-un judet atât de greu, iar Uniunea Europeanã refuzã statutul de zonã defavorizatã, atunci discriminati-ne pozitiv”, a spus Constantin, adresându-se secretarului de stat Anca Ionescu, de loc de pe Valea Prutului. O afirmatie care ar putea însemna ca Guvernele, oricare ar fi acestea, sã se aplece asupra problemelor cu care se confruntã aceastã zonã. Din 1989, mediul de afaceri vasluian s-a prãbusit în continuu, iar cei aflati la putere au privit fãrã sã ia mãsuri. „Aruncati cu bani în noi, nu în mine, uitati-vã la atâtea firme care lucreazã în judet si care au nevoie de investitii, în conditiile în care UE nu agreazã termenul de zonã sãracã. Uitati-vã si la municipiul Vaslui, cum s-a schimbat în ultimii sase ani. Ajutati agricultura, este ramura de bazã a judetului. Subventionati pe cei care vor sã cumpere tractoare, pe cei care vor sã facã livezi, împãduriri, plantatii de tot felul. Sprijiniti tinerii. De 20 de ani cerem aceleasi lucruri Guvernelor care se perindã pe la Bucuresti. Am ajuns sã fim, noi, IMM-urile, un numãr matricol în România, nici mãcar cetãteni nu mai suntem pentru unii dintre cei care lucreazã la finante sau prin primãrii. Vorbim de evaziune si închiderea IMM-urilor, când nu stiu care este prins cã furã izmene de pe sârmã, însã marea evaziune se face prin Portul Constanta si toatã lumea se face cã nu vede”, a acuzat presedintele CCIA Vaslui.
Ioan Nechifor: „Ni se cer garantii de milioane de euro la proiectele europene”
Una dintre cele mai autorizate voci din agricultura judetului, Ioan Nechifor, a acuzat practicile bãncilor, care stopeazã orice intentie de dezvoltare din partea firmelor. „Este o mare problemã cu accesarea fondurilor europene. Suntem un judet fruntas în accesarea fondurilor europene, dar avem mari probleme cu bãncile. Dacã, de exemplu, accesãm un proiect de 1 milion de euro, banca vine si-ti cere garantii tot de 1 milion de euro. Vã dati seama, de unde atâtia bani? Am foarte multi fermieri care au renuntat la proiecte, tocmai din aceastã cauzã”, a spus Nechifor.
