Primarii vrînceni şi-au propus ca în acest an electoral să termine ce au început anii trecuţi u dacă edilii “portocalii” au investiţii de milione de euro, cei de la PSD şi PNL au doar lucrări blocate din cauza întreruperii finanţării, evident cei care nu au trecut pe sub mînă în barca puterii u primarii opoziţiei acuză că pînă şi finanţările europene se dau pe criterii politice u “chiar dacă este vorba despre un proiect prost, dacă este cu coperţi portocalii trece”, a afirmat edilul social – democrat de la Garoafa u ziarul nostru i-a întrebat pe edili cum vor sta cu tăiatul panglicilor în acest an electoral
Alimentări cu apă, reţele de canalizare, staţii de epurare, drumuri, cam aşa arată lista lucrărilor de milioane de euro care trebuie finalizate de primarii PDL în 2012, un an electoral care le-ar putea aduce un nou mandat. La PSD şi PNL sînt puţine localităţi care se pot lăuda cu proiecte de mare valoare. Edilii de la putere şi din opoziţie au însă şi un lucru în comun: toţi şi-a propus să termine ce au început în anii precedenţi. Cît priveşte proiectele de viitor, cei de la PSD şi PNL mizează pe schimbarea puterii. Aceştia acuză faptul că pînă şi fondurile europene se dau pe criterii politice şi dosarele le sînt blocate chiar şi atunci cînd obţin cel mai mare punctaj.
Sărăcia şi banii împărţiţi după culoarea politică sînt cele cele două caracteristici ale constituirii bugetelor comunelor judeţului. Pe de o parte avem cîteva localităţi conduse de primari PDL în care s-au derulat investiţii semnificative în ultimii ani şi în care banii primiţi de la guvern au permis realizarea unor lucrări mai mult sau mai puţin utile. Pe de alte parte avem marea masă a comunelor PSD şi PNL în care aproape toate proiectele au fost abandonate din cauza închiderii robinetului finanţării. Excepţie sînt cîţiva primari care au reuşit să atragă fonduri europene. Din păcate, cei mai mulţi edili se bazează doar pe fonduri alocate de la buget şi se limitează să supravieţuiască în această perioadă în care partidele lor nu sînt la putere. În aceste condiţii, obiectivul celor mai mulţi primari este finalizarea investiţiilor începute în anii precedenţi. Dacă “portocaliii” au şanse să se poate lăuda la alegeri că au realizat ceva ceilalţi primari vor trebui să găsească alte resurse pentru a se lupta cu adversarii lor. Asta dacă nu cumva între timp vor trece, neoficial desigur, de partea puterii portocalii. Investiţiile care sînt în derulare la ora actuală în mediul rural sînt canalizate în primul rînd către alimentări cu apă, canalizare, staţii de epurare, unităţi şcolare şi drumuri.
Apă şi canalizare de milioane … de euro
Primarul PDL din Cîmpineanca, Ştefan Paraschiv, are ca prioritate terminarea investiţiilor începute în anii trecuţi. Cum acesta a beneficiat de avantajul de a fi în barca puterii, vorbim de lucrări de amploare. Alimentarea cu apă şi canalizarea localităţii costă nu mai puţin de 14 milioane lei şi este programată a fi realizată pînă la finalul acestui an. În luna iunie, ar trebui terminate lucrările la şcoala cu clasele I – IV, aflată acum în stadiul de 50%. Fondurile necesare se ridică la 1,1 milioane euro, din care numai 1,7 milioane lei reprezintă constribuţia autorităţilor locale. De asemenea, în luna septembrie ar trebui terminată şcoala din satul Pietroasa, realizată cu fonduri guvernamentale în sumă de 700.000 lei. “Mai avem proiecte depuse. Drumul comunal 142 este aprobat şi va fi realizat prin Ministerul Dezvoltării, care va costa 52 de miliarde de lei, plus un centru de zi. Sperăm ca aceste investiţii să înceapă anul acestea. De asemenea, mai avem de realizat şi reabilitarea sediului primăriei, lucrare începută anul trecut, dar pe care o vom lăsa la urmă. Dacă rămîn bani, facem şi această lucrare”, a declarat primarul Ştefan Paraschiv.
Şcoală, alei şi cămin cultural la Gugeşti
Autorităţile din Gugeşti au patru obiective de investiţii în derulare, din care doar o parte vor fi terminate în acest an. Fondurile primite de la buget sînt la fel ca în 2011, aşa că pentru a realiza ceva în plus speranţa vine de la Consiliul Judeţean. În luna iulie ar trebui să fie reabilitată şi modernizată Şcoala nr. 1, cu fonduri europene în valoare de 3,9 milioane lei. Aleile pietonale şi căminul cultural sînt două investiţii cu aproximativ aceeaşi valoare fiecare, 800.000 lei. “De asemenea, trebuie realizată şi anveloparea blocurilor, care costă 31 miliarde de lei vechi, sumă din care 50% este suportată de Ministerul Dezvoltării, 30% de către Consiliul Local şi 20% de proprietari. Lucrarea se întinde pe doi ani, pentru că nu pot suporta de la bugetul local finanţarea într-un singur an”, spune primarul Vasile Vatră. La aceste investiţii mai mari se adaugă şi lucrări mai mici, finanţate de comună.
Eligibil dar nefinanţabil la Garoafa
Gheorghe Maghiaru, primarul PSD al comunei Garoafa, susţine că accesul la fondurile europene îi este blocat, cu toate că a depus mai multe proiecte. Unul dintre acestea, evaluat la 3 milioane de lei, este pentru realizarea programului de aducţiune apă, canalizare şi staţie epurare, care a fost declarat eligibil de mai multe ori, însă nu s-au găsit bani pentru finanţarea lui. “Chiar dacă este vorba despre un proiect mai prost, dacă este cu coperţi portocalii trece”, a afirmat edilul social – democrat, aflat la al patrulea mandat. Acesta spune că a primit de la buget doar jumătate din banii alocaţi anul trecut, astfel încît se bazează doar pe bugetul local, unde vin sume importante din terenurile concesionate pentru realizarea unui parc eolian. Din fondurile locale vor trebui decolmatate canalele comunei, deoarece o mare parte din populaţie trăieşte din legumicultură. De asemenea, se speră că banii vor ajunge şi pentru asfaltarea unor drumuri comunale. Reabilitarea şcolii din Ciuşlea costă şi ea 1,2 milioane lei, pentru care autorităţile locale au făcut demersuri la Ministerul Educaţiei, prin intermediul Inspectoratului Şcolar. “Voi candida pentru un nou mandat şi vă promit de acum voi cîştiga. Sînt momente în care mă întreb de ce am intrat în primărie, dar sînt şi momente cînd văd că am lăsat ceva în urmă şi mă bucur”, spune primarul Maghiaru, care vrea să să-i vadă “terminaţi pe nenorociţii aceştia portocalii”.
La Ciorăşti se termină alimentarea cu apă
În comuna Ciorăşti doar o singură investiţie este programată a fi finalizată în acest an, cu finanţare de la bugetul local. Este vorba de alimentarea cu apă în satele Codreşti şi Salcia Nouă, de care vor beneficia în jur de 700 de locanici. În primul sat mai trebuie doar ca oamenii să se racordeze la conducte, iar în al doilea investiţia se află la stadiul de aproape 60%. În localitate se mai derulează şi un proiect de împădurire a 93 de hectare de teren degradat. “Fondurile pentru împădurire se ridică la 15 miliarde de lei vechi, dar probabil că vor urca pînă la 20 de miliarde de lei vechi. Proiectul se întinde pe durata a cinci ani”, a precizat primarul Viorel Haiducu.
Apă şi iluminat public la Chiojdeni
La Chiojdeni este aproape sigură terminarea alimentării cu apă în trei sate, prin OG 7/2006, care va aduce apă la circa 1100 de persoane. Investiţia se ridică la 3,4 milioane lei, din care mai sînt necesari 400.000 lei pentru finalizarea. În schimb, reabilitarea Şcolii I – VIII a fost întreruptă în 2009, la jumătate. Din proiectul de 2,2 milioane lei s-au decontat 900.000 de lei, la care se adaugă datorii de 100.000 lei la constructor. De asemenea, autorităţile locale au început extinderea şi modernizarea sistemului public de iluminat, care costă cîteva sute de milioane lei vechi. “Problema cea mare este cea a drumului naţional, care nu se mai rezolvă, iar oamenii au de suferit. Să vedem ce buget vom primi şi de la finanţe, poate reuşim să mai facem cîteva îmbunătăţiri la drumuri”, spune primarul liberal Şerban Pîrlogea.
Proiecte blocate cu punctaj maxim la Slobozia Bradului
Primarul din Slobozia Bradului spune că se străduieşte în zadar să obţină finanţare europeană pentru realizarea mai multor proiecte, deoarece demersurile îi sînt blocate. Cel mai important este realizarea canalizarea şi staţiei de epurare pentru toată localitate, evaluat la circa 6 milioane de euro, pe care Valerică Zamfirescu l-a depus a doua oară în încercarea de a obţine bani. “Problema este că am depus un proiect pentru realizarea căminului cultural la care am obţinut 100 de puncte şi nu am obţinut finanţare. Am fost declaraţi eligibili, dar am rămas în aşteptare. În schimb, au intrat alte localităţi care nici nu măcar nu au avut cerere depusă pentru cămine culturale. Proiectul are o valoare de de aproape 7 miliarde de lei. De asemenea, am depus un proiect pe Măsura 125 pentru modernizarea drumuri. Am obţinut punctajul maxim, 50 de puncte, şi sîntem pe locul patru sau cinci”, spune primarul liberal. Acesta îi acuză pe actualii guvernanţi pentru că în comună au fost investiţii care acum se degradează deoarece nu s-au mai dat bani. Una dintre acestea este asigurarea căldurii pentru unităţile de învăţămînt cu pompe de căldură, din pămînt, pentru care s-au cheltuit 300.000 de lei. Investiţia a fost însă abandonată la jumătate, iar pentru repornirea ei sînt necesare acum fonduri suplimentare.
