INVESTITII…Într-o perioadã în care majoritatea agriculturii vasluiene se bazeazã pe precipitatii, douã zone ale judetului Vaslui se bucurã de apã pentru irigatii. Astfel, în zonele Mânjesti si Albita-Fãlciu, fermierii au posibilitatea de a iriga un total de 12.653 de hectare. Astfel, la finalul acestui an, se poate lãuda cu finalizarea lucrãrilor la cea de a doua etapa de reabilitare a amenajarii de irigatii Albita Falciu, acolo unde 1983 de hectare vor beneficia de apã. Aici, valoarea lucrãrilor s-a ridicat la aproape 21 de milioane de lei. De asemenea, au fost finalizate si receptionate lucrarile la etapa a I-a de reabilitare a infrastructurii principale de irigatii din amenajarea Albita – Fãlciu, lucrãri care au costat aproximativ 57 de milioane de lei. De asemenea, ANIF Vaslui a demarat proiecte care sã rezolve problemele generate de viiturile de pe Ravena Vutcani sau cele privind reabilitarea acumulãrii nepermanente Voloseni in vederea functionarii acesteia in regim permanent.
Rezultatele obtinute de fermierii vasluieni privind productia la hectar, indiferent cã vorbim de culturi de toamnã, primãvarã sau legume, sunt strâns legate de cantitatea de precipitatii. Din fericire, unii dintre agricultorii vasluieni sunt norocosi si pot beneficia, în mod gratuit, de apã pentru irigatii. Mai mult, jumãtate din factura la energia electricã necesarã procesului de irigatii este suportatã de cãtre Agentia Nationalã de Îmbunãtãtiri Funciare in limita fondurilor aprobate de catre MADR. Din pãcate, la nivelul judetului Vaslui, doar în douã zone se poate pune în discutie modernizarea sistemelor de irigatii. Chiar si în aceste conditii, judetul Vaslui se poate lãuda, la aceastã orã, cu o suprafatã totala irigatã de 20.055 de hectare din care udarea I este de 11.654 hectare. Cea mai importantã dintre ele rãmâne, de departe, amenajarea Albita – Fãlciu, acolo unde suprafata totalã irigatã se ridicã la peste 20.000 de hectare, din care udarea I este de 11.631 hectare. «Cea mai complexã lucrare, în amenajarea Albita – Fãlciu, rãmâne cea de la statia de repompare Vetrisoaia, acolo unde reabilitarea conductei de refulare s-a realizat printr-un foraj orizontal dirijat pe o distantã de 231 m care traverseazã DN 24 A precum si un versant limitrof împadurit. În cadrul acestui obiectiv de investitii au mai fost reabilitate si un canal de alimentare cu lungimea de 7047 m, plus canalele de distributie. Suprafata totalã deservitã de infrastructura principala sus mentionatã este 1983 hectare.
Amenajarea Mânjesti, o investitie de peste 6 milioane de lei
În ceea ce priveste reabilitatea infrastructurii principale din amenajarea Mânjesti, o lucrare a cãrei costuri se ridicã la 6.33 milioane de lei, aceastã lucrare este în curs de executie si constã în reabilitarea unei statii de pompare si înlocuirea conductei de refulare pe o lungime de 1.260 de m. A fost o investitie necesarã tinând cont cã, odatã finalizatã, asigurã necesarul de apã, fãrã întreruperi, pentru 595 de hectare. Acest obiectiv de investitii va fi finalizat in anul 2024. Apa a fost si este livratã gratuit, pe mãsura solicitãrilor de la beneficiari, toate costurile aferente prelevarii pomparii si transportul acesteia pe canalele de irigatii pânã la punctele de livrare sunt suportate de catre ANIF în limita fondurilor puse la dispozitie de MADR.
Investitii necesare în judetul Vaslui desfãsurate de ANIF Vaslui
Pe lângã cele trei mari proiecte implementate de cãtre filiala Vaslui a ANIF, alte douã proiecte sunt pe cale sã intre în linie dreaptã. Unul dintre ele este legat de reabilitarea acumulãrii nepermanente Voloseni, în vederea functionãrii în sigurantã în regim permanent. Celãlalt este legat de reabilitarea si reproiectarea barajului si ansamblului de lucrãri hidrotehnice de pe Ravena Vutcani. La Vutcani, ploile ce depãsesc cantitãti insemnate de apã in timp foarte scurt se pot transforma în adevãrate probleme pentru autoritãtile locale si pentru comunitate. A fost si cazul cãderilor de apã de astã varã care au reusit sã distrugã un pod si sã avarieze serios un baraj de combaterea eroziunii de adancime de pe torentul Vutcani. Mai exact, cei 75 l/mp, cãzuti într-un interval de 30-40 de minute au dus la avarii serioase ale podului, dar au si afectat pãrti din structura de rezistentã a barajului din beton. Conform specialistilor, toate acestea s-au întâmplat din cauza amplasãrii necorespunzatoare a unui pod tubular pe ravena Vutcani de catre autoritãtile locale. Astfel, în loc de pod casetat, asa cum a fost datã solutia de cãtre specialisti, proiectantul a ales varianta unor tuburi de 500 de mm diametru, incapabile sã preia debite mari de apã. De anul viitor, barajul din beton va intra în reabilitare pentru ca astfel de probleme sã nu mai aparã.
