NOUTATE…Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad anuntã cã, începând cu data de 28 septembrie a.c., va deschide pentru publicul larg o nouã expozitie permanentã: Colectia „Preot iconom stavrofor Vasile C. Ursãcescu”. La ora 12.00, sunteti invitati sã participati la vernisajul expozitiei, iar invitatul este Lucian Ursãcescu, strãnepot al preotului Vasile Ursãcescu. Organizator este muzeograf Adrian-Ionut Gâlea. Activitatea acestei mari personalitãti a bisericii românesti este mai puțin cunoscutã în judetul nostru. Acest vizionar a deschis la Curteni, satul sãu natal, unde a si fost preot, în 1906, primul muzeu sãtesc de antichitãti din România
Nãscut la data de 12 aprilie 1884 în satul Curteni din tinutul Fãlciului (astãzi, sat Curteni, comuna Oltenesti), ca fiu al preotului Constantin Ursãcescu si al Mariei Ursãcescu, acesta fãcea parte dintr-o familie cu traditie preoteascã, tatãl, bunicul si strãbunicul de pe linie paternã, dar si strãbunicul de pe linie maternã au fost preoti. În anul 1904, Vasile Ursãcescu termina Seminarul „Veniamin Costachi” din Iasi si se cãsãtoreste cu Natalia Codrescu cu care a avut trei fii si o fiicã, doi dintre bãieti urmând cariera tatãlui lor. Pasiunea lui Vasile Ursãcescu pentru istorie face ca în acelasi an, 1904, sã înfiinteze în propria casã din Curteni un muzeu de antichitãti, care la acea vreme a reprezentat primul muzeu sãtesc pe care avea sã-l cunoascã România si care a fost denumit mai târziu, dupã moartea fiicei sale, Muzeul de Antichitãti „Aurelia Ursãcescu”. Dupã hirotonie, în anul 1905, a fost numit paroh în satul Nalbant, judetul Tulcea de astãzi, unde a slujit aproximativ un an. În aceastã perioadã a urcat rapid treptele ierarhiei preotesti, însã, în acelasi timp a înfiintat la Nalbant o bibliotecã care cuprindea aproximativ 350 de volume si care avea rolul de a educa locuitorii în zilele de Duminicã.
Pãrintele Vasile Ursãcescu, rãsplãtit cu medalia „Rãsplata muncii pentru Bisericã”, clasa I
Primul Rãzboi Mondial îl gãseste pe Vasile Ursãcescu cu gradul de locotenent, iar mai apoi cãpitan la spitalele de campanie din cadrul Serviciului Sanitar. De asemenea, începând cu anul 1916, acesta a fost numit membru al mai multor societãti si institutii cum ar fi: Societatea Numismaticã si Arheologicã din România (1916), Comisiunea Monumentelor Istorice (1919), Societatea Regalã Românã de Geografie (1921) Societatea Arheologicã Bisericeascã din Basarabia si Muzeului Militar National (1937). De-a lungul vietii, preotul Vasile Ursãcescu a scris peste o sutã de lucrãri, studii si monografii, iar pentru activitatea sa a fost rãsplãtit cu medalia „Rãsplata muncii pentru Biserica”, clasa I. Vasile Ursãcescu a murit la data de 26 august 1949 si a fost înhumat în cimitirul din satul natal, Curteni, alãturi de sotia si fiica sa, Aurelia. În urma decesului sãu, o parte din piesele pe care acesta le-a strâns de-a lungul timpului au ajuns în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad, care astãzi, în memoria preotului Vasile Ursãcescu si a activitãtii sale pentru conservarea unor serii de valori materiale din trecutul tãrii, deschide expozitia permanentã „Preot iconom stavrofor Vasile C. Ursãcescu”.
