Vrãjealã americanã: case, spital, laptop-uri la Bãcesti
DEZVÃLUIRI… Chevron nu se lasã si lucreazã în secret, simtind cã mai toate comunitãtile locale din judet refuzã sã permitã americanilor instalarea de sonde pe teritoriul lor. Ultima manevrã este gãsirea unor cetãteni americani care lucreazã într-o serie de comune din judet, în actiuni caritabile, dupã care li se spune: „Esti cetãtean american, trebuie sã ne ajuti, sã convingi localnicii”. Asa s-a întâmplat si la Pãltinis, în comuna Bãcesti. Reprezentantii companiei americane au descoperit o femeie sufletistã, o misionarã, d-na Lidia Rãscol, care are în zonã un centru misionar. Lidia Rãscol este la origine româncã, a plecat din România în 1975, persecutatã de regimul comunist, si s-a întors, din 2003, cu diverse actiuni de caritate din partea cultului penticostal.
Americanii stiu cã satele vasluiene sunt la un pas de revoltã si cã nu permit instalarea sondelor de explorare si, mai apoi, de exploatare, asa cã folosesc toate metodele pentru a se „infiltra” în comunitãti. Prima sondã ar trebui sã fie instalatã în satul Pãltinis, comuna Bãcesti, iar spiritele acolo sunt destul de inflamate.. În zonã, de ani de zile, functioneazã un centru de caritate, centrul misionar Pãltinis, sustinut de penticostali. Si mai interesant, centrul este coordonat de o americancã de origine românã, d-na Lidia Rãscol, o femeie sufletistã care a decis sã acorde tinerilor si copiilor din sat o sansã la o viatã normalã. Asa cã, oficialii Chevron au decis sã facã o discutie în secret cu americanca de la Pãltinis. Miercuri, într-un bar mai rãsãrit din Negresti, s-au asezat la masã Thomas Holt, marele boss de la Chevron România, Lidia Rãscol si alte oficialitãti din Bãcesti pentru o discutie de tainã.
Lidia Rãscol: „Mi-au spus cã sunt americancã si trebuie sã-i ajut”
Lidia Rãscol, misionara americanã, de origine românã, cea care de ani de zile hrãneste si cazeazã copiii necãjiti de la Pãltinis, a acceptat sã ne spunã cum au decurs discutiile cu oficialii de la Chevron în barul de la Negresti. „Era dl. Holst, un oficial de la primãria Bãcesti si încã o persoanã, un traducãtor, am înteles cã de la Vaslui, însã eu am discutat în americanã cu domnul de la Chevron. M-a întrebat ce fac eu, i-am spus cã dau de mâncare la copiii nevoiasi din comunã. Pe urmã, m-a întrebat ce ar spune comunitatea de la Pãltinis dacã ar veni acolo si ar începe sã facã explorãrile astea. A spus cã sunt cetãtean american si trebuie sã-i ajut, sã discut cu oamenii, sã le spun sã nu fie speriati, sã fie linistiti, cã nu este niciun pericol”, ne-a spus doamna Rãscol. Peste câteva zile, a spus boss-ul de la Chevron, va mai ajunge în zonã o altã persoanã din partea conducerii companiei, pentru a veni sã vadã cum decurg lucrurile. Interesant este cã, pe lângã faptul cã i-a cerut sã nu uite cã este americancã, Holst i-a spus misionarei de la Pãltinis sã discute cu oamenii si o altã variantã a „povestii”. „Mi-au spus sã discut cu oamenii, sã-i fac sã înteleagã cã, vor sau nu, soarta este hotãrâtã, lucrurile sunt decise foarte de sus si ei (compania Chevron, n.r.) vor merge înainte”, a mai spus misionara americanã. Holst si persoanele care îl însoteau au vorbit despre ce s-ar putea face la Pãltinis. „S-a spus cã s-ar putea face un spital, dar le-am spus cã nu ar veni niciun medic acolo, pe urmã au spus cã ar vrea sã dea laptop-uri sau alte electronice. Au vorbit chiar si sã facã o scoalã, dar eu le-am spus cã dacã ar dori sã facã investitii ar putea deschide spitalul de la Negresti, dacã tot vor sã ajute localnicii. Eu le-am propus altceva: în Pãltinis sunt cam 100 de case, foarte multe într-o stare precarã. Am spus sã le facã locuinte, case, pentru cã eu, personal, am construit acolo 4 case în trei ani, de la temelie, am ajutat comunitatea cum am putut, ei ar avea alte posibilitãti. Domnul Holst m-a întrebat cât costã o casã, i-am spus cã în jur de 20 de mii de dolari, o sã vadã dacã ia în calcul propunerea. A promis, însã, cã va face drumul de acces spre sat”, mai spune misionara. Holst s-a fãcut si de râs, conform unor informatii venite pe surse demne de încredere, spunând cã a ajutat vreo 30 de familii din sat, cãrora le-a trimis pachete cu orez.
Misiune imposibilã pentru Lidia Rãscol. Ce vor face cei de la Chevron?
Este clar, în lumina acestor discutii, cã oficialii Chevron ar dori sã facã toate sacrificiile la Pãltinis, numai pentru a linisti spiritele în sat. Conform unor informatii, americanii au adus deja un utilaj si se pregãtesc sã foreze, sã vadã ce bogãtii sunt în subsolul satului component al comunei Bãcesti. Peste câteva zile, vor veni în zonã si umilele slugi ale Chevron de la Agentia Nationalã pentru Resurse Minerale, un profesor universitar si sase studenti, care vor merge din casã în casã si vor discuta cu localnicii, sã le spunã cã nu este niciun pericol prin exploatarea gazelor de sist. Se cautã de urgentã locatii în care sã fie gãzduiti oficialii de la ANRM, la preturi destul de mici. Între timp, prin comunã se fac tot felul de manevre. Cei de la Chevron pregãtesc documentatii pentru a închiria terenurile pe care se vor monta atât sondele, cât si pentru drumurile de acces. Se spune cã secretarul primãriei ar fi negociat pentru o bucatã de teren pe care vor trece masinile companiei americane, însã nu se stie câti bani va încasa din aceastã afacere. Totusi, circulã varianta cã, pentru un hectar de teren pe care va fi amplasatã o astfel de sondã, americanii vor plãti în jur de 3.000 de euro pe an, o sumã destul de micã fatã de profiturile de milioane de euro pe care le vor obtine din exploatarea gazelor de sist de la Bãcesti. Si un lucru si mai grav: desi cei din conducerea CJ Vaslui se laudã cu locurile de muncã pe care le va crea Chevron în judet, am aflat cã toate lucrãrile de montaj ale instalatiilor americane au fost câstigate de firme de Brãila sau Mures, care cautã acum firme de constructii în judet, cãrora sã le subcontracteze lucrãrile la valori de nimic, în bãtaie de joc. Si atunci, ce avantaje economice va avea Vasluiul din aceastã afacere? Zero, pentru cã minciunile americanilor sunt mai mult decât evidente. USL, care fãcea spume si acuza guvernul Boc de trãdarea intereselor nationale când subiectul Chevron a ajuns în atentia opiniei publice, tace mâlc si spune cã nu poate face publice datele din contractul cu compania americanã.
Iatã ce redeventã va încasa România de la americani!
Contractul de explorare a gazelor de sist încheiat cu Chevron prevede si exploatarea, iar statul român va încasa o redeventã de doar 3,5%. „Contractul de explorare, dezvoltare si exploatare” a gazelor de sist se desfãsoarã pe o perioadã de 30 de ani, cu posibilitatea de prelungire cu încã 15 ani. Mai mult, redeventa încasatã de statul român este de doar 3,5 %. Dezvãluirile au fost fãcute de realizatoarea Realitatea TV Lavinia Sandru, în cadrul emisiunii „Jocuri de putere”. „Contractul se numeste ‘Contract de explorare, dezvoltare si exploatare’. În contractul semnat de ANRM cu Chevron, redeventa României este de 3,5%. În conditiile în care distrugerea zonelor cu aceastã exploatare bazatã pe fracturarea hidraulicã este ireversibilã. Sã ne luãm gândul cã vreodatã zonele acestea o sã-si mai revinã!”, a spus Lavinia Sandru, la Realitatea TV. În acest timp, Polonia a impus o redeventã de pânã la 80% pentru gazele de sist din subol, exploatate de americani si canadieni!