HRISTOS S-A ÎNÃLTAT! Conform credintei, joi, 21 mai, la 40 de zile de la Învierea Domnului Iisus Hristos, ortodocsii sãrbãtoresc Înãltarea Domnului. Se înrosesc ouã, se pregãtesc bucate, întocmai ca la masa de Pasti, iar salutul este “Hristos s-a înãltat! – Adevãrat s-a înãltat!”.
Se spune cã, dupã Înviere, Iisus s-a mai arãtat o datã ucenicilor sãi, pe Muntele Mãslinilor, încredintându-i de puterea sa si dându-le ultimele învãtãturi. El a mâncat alãturi de ucenici, asa cum fãcuse odinioarã. Dupã 10 zile, de Rusalii, Duhul Sfânt avea sã se pogoare peste ei, dãruindu-le putere si întelepciune divinã pentru a merge în lume si pentru a transmite Cuvântul lui Dumnezeu. În Biblie, acesta este momentul în care se anuntã a doua venire a lui Iisus, întocmai ca si Înãltarea, având la dreapta si la stânga doi îngeri mari si luminosi. De Înãltarea Domnului, Biserica Ortodoxã Românã (BOR) face praznic de pomenire a eroilor. În toate lãcasurile de cult din tarã si strãinãtate ale BOR sunt pomeniti eroii – ostasii si luptãtorii români din toate timpurile si din toate locurile – care s-au jertfit pe câmpurile de luptã, în lagãre si în închisori pentru apãrarea patriei si a credintei strãmosesti, pentru întregirea neamului, libertatea si demnitatea poporului român. Totodatã, dupã Sfânta Liturghie, vor fi oficiate slujbe de pomenire si la cimitirele, troitele si monumentele dedicate cinstirii eroilor neamului.
Ispasul sau Pastele Cailor
În popor, sãrbãtoarea Înãltãrii Domnului se mai numeste si Ispas, dupã numele martorului ascuns, nevãzut al Înãltãrii. Traditia spune cã Ispas, un cioban, ascuns pe dupã pietre, a urmãrit evenimentul, tãcut si uimit, si mai apoi a povestit alor sãi cele întâmplate. De Ispas, oamenii îsi pun la brâu frunze de nuc pentru cã se crede cã si Iisus ar fi avut când s-a înãltat la ceruri si se bat cu leustean ca sã fie feriti de rele si de boli. La fel si vitele sunt bãtute cu leustean, ca sã se îngrase, sã fie sãnãtoase si ferite de vrãjitorii. De asemenea, la Înãltare, se taie pãr din vârful cozilor de la vite si se îngroapã într-un furnicar, cu urarea: „Sã dea Dumnezeu sã fie atâtia miei si vitei câte furnici sunt în acest furnicar!”. Tot în aceastã zi se sfintesc plantele de leac – leusteanul, paltinul, alunul. Femeile nu împrumutã sare si nu dau foc din casã, pentru cã altfel toatã casa va vui, iar vacile nu vor mai da lapte pentru smântânã. O vorbã din bãtrâni spune cã, pentru a avea recoltã bogatã, semãnãturile se fac pânã în ziua de Înãltare. În anumite zone se tin Mosii de Ispas, iar casele si mormintele sunt împodobite cu crengi de paltin, iar la ferestre se pun frunze de leustean. Se fac pomeni pentru morti, împãrtindu-se mai ales pâine caldã, brânzã, ceapã verde si rachiu. Sunt marcate vitele si se taie mieii. Este ultima zi în care se mai pot înrosi ouã. Oamenii se salutã în aceastã zi cu formulele „Hristos s-a înãltat!” si „Adevarat s-a înãltat!”. Conform unei legende populare, la nasterea lui Iisus, în grajdurile lui Crãciun, boii au fost blânzi si linistiti, dar caii si-au cam dat în petec. Atunci Maica Domnului a zis ca acei cai sã nu fie sãtui decât în joia din sãptãmâna a sasea de dupã Pasti , cãreia i s-a spus si „Pastele Cailor”. În popor se spune cã Cerurile sunt deschise de la Pasti pânã la Înãltare, iar cei care mor în aceastã perioadã nu mai trec prin Judecata de Apoi si ajung direct în Rai.
Ziua Eroilor
Astãzi se comemoreazã si Ziua Eroilor, Armata fiind prezentã, alãturi de oficialitãti în întreaga tarã, la cimitirele eroilor români, cãzuti în cele douã rãzboaie mondiale. Vor avea loc slujbe de pomenire, depuneri de coroane si ceremoniale militare. La Bârlad si Vaslui, militarii vor merge sã depunã coroane si sã defileze în Cimitirul Eternitatea (Bârlad), la orele 13.00.
