NEGOCIERI… O luptă pe viață și pe moarte se dă în această perioadă, în sânul partidelor vasluiene, pentru locurile eligibile de pe listele de candidați de la alegerile parlamentare. Obținerea unui mandat de deputat sau senator este visul oricărui politician, fiindcă așa cum e făcută astăzi legislația, un astfel de post te asigură pe viață: privilegii, pensie specială și viață de huzur. Singurele formațiuni politice unde încă mai planează misterul asupra listei nominalizaților de pe locurile eligibile sunt PSD și AUR. În aceste organizații forfota e mare. Dacă la AUR toți așteaptă „ultimul cuvânt” de la liderul suprem, George Simion, la PSD bătălia e mai elaborată. Și, așa cum ne-a obișnuit Buzatu în trecut, mai întâi se vor mima niște alegeri interne, pe criterii meritocratice, ca apoi la București să se trieze listele, în funcție de „cașcaval” și interese. Acum în interiorul PSD se dau bătălii mari între municipiile Vaslui și Bârlad, pentru că primul loc eligibil urmează să-i revină lui Adrian Solomon. Acesta va candida din postura de președinte al organizației județene și nu de reprezentant al organizației municipale din Bârlad, iar asta supără tabăra social-democraților din municipiul Vaslui care are locul 2 eligibil. Supărările au fost stârnite după ce Bârladul a revendicat și locul 3 eligibil, la fel cum au procedat și organizațiile PSD din rural, unde cele mai mari șanse să fie nominalizat le are actualul deputat Eduard Popica. Șefii PSD s-au adunat ieri într-o ședință de partid, pentru a discuta chestiuni organizatorice, însă și pentru a trasa unele direcții privind candidaturile. Discuțiile s-au încheiat la restaurantul preferat al familiei Buzatu, de unde nu putea lipsi juniorul Tudorel, un prilej numai bun ca unii colegi de partid să facă și glume. Aceștia i-au cerut viitorului primar al municipiului Vaslui, Lucian Braniște, să înființeze un traseu Vaslui- Cănțălărești, pentru viitoarele pelerinaje la vila baronului pescar de șpăgi.
Trebuie spus că județul Vaslui are alocate șapte locuri în Camera Deputaților și trei locuri la Senat, iar dacă ar fi să ne raportăm la rezultatele ultimelor alegeri locale (cele de la CJ Vaslui), PSD ar trebui să obțină patru locuri, respectiv, trei mandate la Camera Deputaților și unul la Senat. Social-democrații speră la mai mult și se mobilizează pentru a avea în viitorul Parlament patru deputați și doi senatori, însă un astfel de rezultat este foarte greu de obținut. PSD ar trebui să facă un scor de peste 54%. Deocamdată luăm ca bază de calcul cifrele de la alegerile pentru Consiliul Județean, acolo unde PSD a obținut un scor de 48.5%. La fel ca pe vremea lui Dumitru Buzatu, și în aceste zile se încearcă un exercițiu de democrație în sânul partidului, fiecare organizație urmând să-și nominalizeze proprii candidați. La Organizația Municipală Vaslui sunt numai puțin de 10 nume propuse pe listă, printre care: Valeriu Caragață, Alexandru Andrei, Irinel Stativă, Ana Rinder, Ramona Mocanu, Dan Eduard Prisăcaru, dar și alții. Aceștia vor lupta pentru locul 2 pe lista pozițiilor eligibile, după ce de la bun început s-a stabilit că primul loc îi va reveni președintelui Organizației Județene, Adrian Solomon. Social-democrații bârlădeni își revendică locul 3 eligibil la Camera Deputaților, lăsând de înțeles că nu e tocmai corect ca actualul parlamentar să fie trecut ca reprezentant al lor, ci mai degrabă al întregului județ. Iar aici, cărțile par a fi făcute pentru Roxana Feraru, o apropiată a lui Dumitru Boroș, care în mandatul trecut a făcut-o viceprimăriță a municipiului, deși liberalii aveau majoritatea în Consiliul Local. Însă la fel de hotărâți să lupte pentru acest loc 3 sunt și primarii PSD din mediul rural, care dacă ar fi să judecăm după scorul obținut de partid la locale, sunt mai mult decât îndreptățiți să aibă propriul lor reprezentant în Parlament. Aici, favorit pare să fie Eduard Popica, însă la întâlnirea de partid de ieri și Vali Caragață a tatonat terenul la unii edili, în speranța că va obține vreo promisiune. În ceea ce privește locul de la Senat, aici nu sunt loc de discuții. El aparține Hușului, însă primarul Jan Ciupilan pare să joace o carte riscantă, preferând să accepte un candidat impus de la centru. Calculele lui sunt simple. Această acceptare l-ar apropia mai mult de conducerea centrală a partidului, ceea ce i-ar putea aduce susținerea de care ar avea nevoie pentru a prelua partidul în cazul în care rezultatele obținute de Adrian Solomon nu ar fi cele dorite. Pe locurile de rezervă la Senat se află Sergiu Boeru, Mădălin Căciulă și Codrin Escu. Tot pe lista rezervelor a fost pus și actualul senator Iulian Bîca, cel care a fost nevoit să se mulțumească cu foarte puțin după ce a pierdut susținerea primarului Boroș. Trebuie spus că în funcție de ce se va întâmpla în perioada următoare, se vor stabili și viitorii vicepreședinți ai PSD Vaslui. Cei care nu vor prinde lista eligibililor vor avea de ce să se zbată pentru în curând vor fi „scoase la tarabă” funcțiile de prefect, subprefecți, administrator public al județului , de aceea lupta e pe viață și pe moarte. Sunt încă multe necunoscute în sânul Organizației Județene a PSD Vaslui, luptele interne sunt în plină desfășurare, iar toată lumea are pe buze o singură întrebare: pentru ce fel de democrație va opta președintele Adrian Solomon? Una reală, în care organizațiile chiar să își desemnează candidații cei mai apreciați de colegi, sau una de fațadă, marca Dumitru Buzatu, în care listele se fac și se răstoarnă în funcție de gradul de rudenie sau sforile trase pe ultima sută de metri? Prezența de ieri a lui Tudorel Buzatu la discuțiile de partid arată că baronul de la Cănțălărești încă mai are un cuvânt greu de spus.
La PNL, lucrurile sunt clare
Dacă la PSD încă se mai poartă discuții pe locurile eligibile, la Partidul Național Liberal, candidații sunt stabiliți, iar lista întocmită. Conform rezultatelor de la locale, PNL-ului ar trebui să-i revină trei locuri în Parlament – două mandate de deputat și unul de senator. Liberalii vasluieni vor avea 3 reprezentanți în Parlament doar dacă partidul va ieși pe locul 2 în preferințele românilor la alegerile parlamentare, ceea ce pare foarte posibil, date fiind cele mai recente sondaje. Astfel, pe primul loc la Camera Deputaților va candida actualul deputat Nelu Tătaru, președintele Organizației Județene a PNL Vaslui. Pe locul doi la Camera Deputaților, loc considerat eligibil, a fost pus un candidat de la centru. Este vorba despre Mihai Barbu, președintele Comisiei Naționale de Revizie și Cenzori PNL. Un nume care nu spune nimic în județul Vaslui și care ar putea să-i tragă în jos pe liberali, dacă activul de partid nu se mobilizează exemplar Municipiul Vaslui va avea un reprezentant abia pe locul 3, în persoana lui Robert Vlada, președintele organizației locale. La Senat, liberalii vasluieni merg pe mâna avocatului Radu Bobârnat de la Huși.
USR, fără surprize
Uniunea Salvați România va merge și la aceste alegeri pe mâna lui Mihai Botez la Camera Deputaților, acesta urmând să candideze de pe loc eligibil. La Senat s-a decis ca actualul viceprimar al municipiului Vaslui, Cătălin Mîndru, să fie candidatul de pe primul loc, însă rezultatele alegerilor locale nu-i dau nicio șansă acestuia.
AUR merge pe mâna unui „stranier”
Partidul Alianța pentru Unirea Românilor are șanse la un loc eligibil de deputat, judecând după rezultatele de la locale și foarte probabil acesta va fi ocupat de un candidat impus de la centru. Pe modelul Mugur Mihăescu „Garcea”, sau Mohamad Murad, nu e exclus ca și la Vaslui, partidul lui George Simion să vină cu o „vedetă” care să fie votată doar datorită notorietății. Un singur lucru este clar: Laura Gherasim, reprezentanta AUR Vaslui la europarlamentare, va candida la Iași pentru un loc în Senat. Pe lângă candidatul surpriză, care are cele mai mari șanse să ocupe locul eligibil la Camera Deputaților, AUR Vaslui mai are ca rezervă câteva nume cum ar fi Sorin Chelmu, Ionel Sandu sau Cătălin Diaconu. La Senat, deși nu mai e considerat loc eligibil, AUR Vaslui va merge pe mâna lui Andrei Busuic, actualul senator de Vaslui.
Alianța PMP-FD, candidați „locali”
Deși s-a stabilit de curând să meargă împreună și la alegerile parlamentare și prezidențiale, alianța dintre Forța Dreptei și partidul Mișcarea Populară pare să-și fi stabilit candidații la Vaslui. Potrivit surselor noastre, la Camera Deputaților va candida Marius Arcăleanu, de la Forța Dreptei, urmând ca prima poziție la Senat să revină Partidului Mișcarea Populară, care cel mai probabil îl va propune pe Corneliu Bichineț. Șansele ca măcar unul dintre cei doi să ajungă în Parlament sunt însă foarte mici.
SOS și-a tras candidat de la AUR
Partidul Dianei Șoșoacă se pare că o va propune pentru Camera Deputaților pe Raisa Enachi, fosta deputată AUR de Vaslui, care nu s-a remarcat cu nimic în acest mandat. La Senat, concubinul acesteia caută un nume cu bani, care să sponsorizeze generos campania, chiar dacă șansele de reușită sunt infime.
Calendarul evenimentelor în perioada următoare, până la alegerile parlamentare
MĂSURI… Până pe 7 septembrie, Autoritatea Electorală Permanentă a putut comunica Biroului Electoral Central (BEC) care este numărul alegătorilor înscriși în Registrul electoral, dar și numărul de semnături necesar pentru susținerea candidaturilor la nivel national și în fiecare unitate electorală. Până pe 10 septembrie, partidele politice împreună cu organizațiile minorităților și alianțele politice pot depune la Biroul Electoral Central protocoalele de constituire a eventualelor alianțe electorale. Până la 16 septembrie, alegătorii cu domiciliul în țară și reședința în străinătate, dar și cei cu domiciliul în străinătate, au dreptul să se înregistreze în Registrul electoral cu adresa de străinătate, cu opțiunea pentru votul la secția de votare. 2 Octombrie este termenul limită la care partidele politice, alianțele politice, electorale sau organizațiile cetățenilor aparținând minoritățile naționale, mai pot depune listele de candidați. Până la 4 octombrie, Biroul Electoral Central se va pronunța, prin decizii, în sensul admiterii ori, după caz, respingerii candidaturilor. Alegătorii cu domiciliul în țară și cu reședința în străinătate, dar și cei cu domiciliul în străinătate, se pot înregistra în Registrul electoral cu adresa din străinătate, cu opțiunea pentru votul prin corespondență, până la data de 17 octombrie. Înscrierea se poate face online, pe site-ul: votstrainatate.ro. Tot până la data de 17 octombrie, competitorii electorali pot depune listele de candidați și candidaturile independente pentru Senat și Camera Deputaților. Pe data de 19 octombrie, Birourile electorale de circumscripție admit, ori resping, după caz, candidaturile pentru Senat și Camera Deputaților în circumscripțiile electorale din România. Până la data de 22 octombrie, partidele politice, alianțele politice și electorale, dar și organizațiile cetățenilor aparținând minorităților naționale care participă la alegeri, trebuie să stabilească și să depună semnele electorale la Biroul Electoral Central (BEC). BEC urmează să le înregistreze, ori să le respingă, după caz, până la data de 26 octombrie. Pe 28 octombrie, Birourile electorale de circumscripție constată rămânerea definitivă a candidaturilor pentru alegerile electorale din țară. La data de 30 octombrie, președintele biroului electoral de circumscripție stabilește, prin tragere la sorți, ordinea în care se tipăresc numele candidaților pe buletinul de vot în circumscripțiile electorale din țară. Până la 1 noiembrie, Biroul Electoral Central trebuie să aducă la cunoștința publicului semnele electorale, în timp ce primarii, cu ajutorul prefecților, aduc la cunoștința publică delimitarea și numerotarea secțiilor de votare și a sediilor acestora. Tot până la 1 noiembrie, primarii stabilesc și asigură locurile speciale pentru afișajul electoral.
Campania electorală pentru parlamentare debutează pe 1 noiembrie și se încheie pe 30 noiembrie 2024, la ora 7:00. Până la 16 noiembrie, Regia Autonomă “Monitorul Oficial” imprimă buletinele de vot. Tot până la această dată este și termenul limită pentru confecționarea timbrelor autocolante de către Poșta Română și a ștampilelor cu mențiunea „Votat”. Cu maxim 3 zile înainte de data votării, respectiv până la 28 noiembrie, ora 23:59, se vor depune sau livra plicurile exterioare care conțin documentele de vot prin corespondență la sediile birourilor electorale pentru votul prin corespondență. Cu o zi înainte de alegerile parlamentare, președinții birourilor electorale ale secțiilor de votare din țară, trebuie să afișeze, într-un loc vizibil, la sediul secției de votare, câte două exemplare din buletinele de vot, vizate și anulate de președintele biroului electoral de circumscripție. Votarea în străinătate începe pe 30 noiembrie 2024, ora locală 7:00. Votarea se va putea face până la 1 decembrie 2024, ora 21:00. Pe 1 decembrie 2024, începe votarea și în România. Votarea se va încheia la ora 21:00, însă, alegătorii care se află într-o secție de votare, dar și persoanele care se află la rând, în afara sediului secției de votare, pentru a intra în locul de votare, pot să își exercite dreptul la vot până la cel mult ora 23:59.
