S-A SEMNAT…Casa Judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate (CJAS) Vaslui a publicat valorile de contract valabile anul acesta pentru spitalele din judet. Spitalul Judetean de Urgentã (SJU) Vaslui va avea voie sã cheltuie cel mult 4.300.000 lei într-o lunã, suma find compusã din cheltuielile pentru spitalizãrile de zi, cronici si spitalizãrile continue.
Pentru Cronici, CJAS Vaslui va deconta maxim 520.000 de lei pe lunã, iar pentru spitalizarea de zi, cea mai mare unitate sanitarã din judet va putea cheltui cel mult 250.000 de lei. Cei mai multi bani vor fi decontati pe spitalizarea continuã, aproximativ 3.530.000 de lei. SJU Vaslui are contract cu Casa de Asigurãri de Sanãtate si pe Investigatii Paraclinice -Radiologie, valoarea acestuia ridicându-se la 37.000 de lei lunar. „Contractul pe care l-am semnat zilele acestea cu Casa Judeteanã de Asigurãri de Sãnãtate este cu aproape 100.000 de lei mai mare fatã de cel de anul trecut. Eram mai multumitã dacã as fi obtinut mai multi bani pe spitalizãrile continue pentru cã în unitatea noastrã ajung pacienti din toate colturile judetului. N-am reusit acest lucru pentru cã legea nu permite”, ne-a declarat Ana Rinder, managerul SJU Vaslui.
Aceeasi finantare pentru restul spitalelor din judet
Dacã la Spitalul Judetean de Urgentã Vaslui valoarea contractului a crescut cu aproximativ 100.000 lunar, la celelalte institutii sanitare din judet, sumele au rãmas aproape la fel ca anul trecut. Astfel, la Spitalul Municipal de Urgentã „Elena Beldiman” Bârlad, CJAS va deconta anul acesta suma de 3.907.763,75 lei/lunã, fatã de 3.925.899, cât a fost în 2016. La Husi, conducerea Spitalului Municipal „Dimitrie Castroian” s-a înteles cu CJAS pe 1.497.784 lei decontati lunar. Si la Murgeni s-a semnat noul contract de finantare, valoarea acestuia fiind de 444.895 lei /lunã.
Spitalizarea de zi rãmâne o problemã pentru spitalele vasluiene
Desi sunt foarte profitabile, spitalizãrile de zi rãmân, în continuare, o necunoscutã pentru unitãtile sanitare din judet. Asta din cauza lipsei infrastructurii, a unui buget care sã le permitã sã facã astfel de internãri, dar si a medicilor, care preferã sã trimitã pacientii la cabinetele lor particulare, în loc sã le acorde îngrijirile specifice acestor spitalizãri în unitãtile de stat. Spitalizarea de zi presupune ca pacientul sã stea în spital cel mult 12 ore. Printre afectiunile care intrã în acest regim se numãrã infectia intestinalã bacterianã si viralã, diareea si gastro-enterita probabil infectioase, hepatita viralã cronicã, tiroida autoimunã, hipertensiune primarã, formã de anginã pectoralã fãrã coronografie, cardiopatie ischemicã cronicã, rino-faringita acutã, amigdalita acutã, colecistita cronicã. (F.G.)