Iasul cultural pare un proiect naruit, acoperit de praful delasarii. Un amplu si amanuntit studiu realizat pe mai multe componente de Centrul de Cercetare si Consultanta in Domeniul Culturii (CCCDC), organism aflat in subordinea Ministerului Culturii, ne dezvaluie o realitate greu de acceptat. Cu atit mai mult cu cit decizii importante se pot lua in functie de aceste cifre. Iasul, intrat in cursa pentru titlul de „Capitala culturala europeana” in 2020, alaturi de Cluj-Napoca, Timisoara si Alba Iulia, ocupa abia locul sase pe tara intr-un clasament al oraselor din perspectiva vitalitatii culturale.
Cele trei competitoare ale Iasului sint pe primul, pe al patrulea, respectiv pe al cincilea loc in ierarhia celor 46 de orase romanesti pentru care s-au colectat si centralizat date. „Sint romani care n-au fost niciodata la Iasi, desi n-ar trebui sa fie nici unul, caci cine n-a fost aici nici nu poate sa strabata cu intelegere foile celor mai frumoase cronici, nici nu se poate patrunde dupa cuviinta de spiritul trecutului nostru care traieste in acest loc mai viu si mai bogat decit oriunde aiurea”, scria Nicolae Iorga despre dulcele nostru tirg, in urma cu aproape un secol. In prezent insa, Iasul nu pare sa mai fie prima destinatie pe harta culturala a Romaniei. Cel putin asa ne arata studiul realizat de CCCDC. Rezultatele acestuia, contestate de unii ieseni, acceptate in mod realist si cu tristete de altii, nasc discutii cu privire la sansele reale ale orasului de a deveni capitala culturala europeana in 2020. „Ziarul de Iasi” a stat de vorba cu oameni care activeaza si au experienta in domeniul culturii, cu reprezentanti ai autoritatilor locale si cu politicieni despre ceea ce releva studiul mentionat, respectiv despre masura in care acesta ne-ar putea spulbera visul de a fi capitala a Europei in plan cultural.
In opinia reprezentantilor autoritatilor locale, studiul Ministerului Culturii nu ar fi relevant, si ar reprezenta o incercare de „faultare” a Iasului, oras care ar merita sa fie in frunte, daca si cei de la Centru ar vedea si ar recunoaste acest lucru. „Nu stiu pe ce baza s-a facut acest studiu, dar mie rezultatele mi se par incorecte. Municipalitatii nu i-au fost solicitate date pentru acest studiu. Nu cred ca are valoare reala, atita timp cit Sfantu Gheorghe si Alba Iulia se afla inaintea noastra. Din punctul meu de vedere, sansele Iasului de a deveni capitala culturala europeana sint egale in momentul acesta pentru toti, practic sint exact aceleasi pe care le avea inainte de aparitia studiului”, a comentat Cosmin Coman, coordonator al Directiei de Programe si Servicii pentru Comunitate din cadrul Primariei.
Procentele, fata in fata
Intrebat ce suma a fost alocata in 2010 de la bugetul local pentru activitati culturale, Cosmin Coman nu a putut preciza o cifra sau un procent, insa si-a exprimat convingerea ca a fost mai mare decit cea alocata la Sfantu Gheorghe sau Alba Iulia. „Nu va pot da o suma sau un procent, trebuie sa adunam mai multe cheltuieli: pe de o parte finantarea alocata Casei de Cultura «M. Ursachi» si Ateneului Tatarasi, apoi cu cit am sustinut cultura scrisa – si ma refer la Editura Junimea, la revista «Convorbiri literare» si la alte reviste -, plus ce am alocat pentru actiuni culturale punctuale. Nu am la momentul acesta o cifra, dar e clar ca Sfantu Gheorghe si Alba Iulia nu pot fi in fata Iasului, niciodata. Indicele de cheltuieli pentru cultura de la bugetul local este mai mare in cazul acestora, pentru ca totalul este raportat la un buget mai mic. Nu pot sa cred ca alocarile in termeni nominali, efectiv in lei, au fost mai mari. Din punctul meu de vedere, procentul nu este relevant”, a punctat Coman.
Nu de aceeasi parere sint si realizatorii studiului. „Ponderea cheltuielilor pentru cultura in totalul bugetului local de cheltuieli (%) arata importanta pe care autoritatile locale o acorda sectorului cultural, in raport cu celelalte domenii de activitate din administrarea lor”, se arata in metodologia studiului.
„Este un top oarecum subiectiv”
Delegat sa ofere un punct de vedere in locul lui Gheorghe Nichita, purtatorul de cuvint al Primariei considera ca Iasul nu ocupa o pozitie fruntasa in clasament in principal din cauza infrastructurii culturale, care nu ar permite in acest moment realizarea unor evenimente de anvergura. „Este un top oarecum subiectiv. Din cite stiu eu, Iasul ocupa locul al doilea pe tara, dupa Bucuresti, la fondurile alocate pentru educatie si cultura. De asemenea, trebuie sa luam in calcul faptul ca institutiile mari de cultura din Iasi sint in subordinea directa a Ministerului Culturii si ca in 2010 bugetul general al Iasului a avut o gaura de 1.000 de miliarde de lei vechi, in timp ce Clujul a primit 800 de miliarde. In ceea ce priveste evenimentele culturale, nu cred ca putem realiza un top, adica sa vedem ca la recensamint care sint mai multe si mai de amploare. Evenimentele de anvergura sint mai putine la Iasi, deoarece institutiile mari de cultura sint in schele. Daca facem acest clasament peste 2-3 ani, cind vom finaliza reconstructia si modernizarea infrastructurii, lucrurile vor arata altfel. Din acel moment, calitatea de a fi gazda buna pentru evenimentele de amploare va tine foarte mult de managementul cultural al institutiilor”, a precizat Sebastian Buraga.
Rezultatele studiului realizat de CCCDC sint privite cu scepticism si de catre oamenii de cultura. „Fara indoiala ca Transilvania pare un teritoriu interesant pentru cei care fac astfel de clasamente si probabil ca ceea ce au realizat la Iasi a fost o evaluare superficiala. Orice om de buna credinta poate sa observe oferta zilnica, saptaminala, lunara sau anuala pe care o face Iasul iubitorilor de cultura in general, si de arta in special. Prin urmare, ori s-a facut superficial aceasta evaluare, ori chiar pot sa ma gindesc ca exista un interes ca din Iasul cultural, pe care il iubesc din vremea studentiei si pe care il consider un fanion al spiritualitatii in tara – din toate punctele de vedere -, sa se faca un oras cultural de o categorie mult inferioara realitatii imediate. Ar trebui sa fiu furios pentru aceasta ierarhizare, dar imi pastrez decenta si o resping. De ce nu sintem luati in seama asa cum se cuvine?”, s-a intrebat Valentin Ciuca, critic de arta si, de asemenea, consilier local in comisia de cultura.
Un semnal negativ
Alte nume de referinta din cultura ieseana considera ca studiul are citeva hibe tehnice, ceea ce ar face ca rezultatele acestuia sa evidentieze adevaruri relative. „Desigur, noua ca ieseni nu ne pica bine cind ne vedem intr-un clasament dupa orase ca Sfantu Gheorge sau Alba Iulia, insa trebuie sa intelegem ca e un clasament realizat dupa prelucrarea unor date statistice. E greu de crezut ca Alba Iulia este un oras mai efervescent decit Iasul, cel putin la nivelul simtului comun, de aceea poate este bine sa intram in bucataria studiului si sa vedem de unde vine aceasta diferenta. Datele sint luate in principal de la Institutul National de Statistica, dar nu numai. Una dintre probleme, care poate fi sursa de erori, este ca Institutul National de Statistica nu masoara participarea «reala» la activitati culturale, ci inregistreaza practic numarul de bilete vindute la cinema, opera, filarmonica, teatre si muzee, pe care le raporteaza la suta de locuitori. Dar, intr-un oras ca Iasul, o mare parte a activitatii culturale se intimpla in librarii, cafenele, baruri, centre culturale straine sau in locuri neconventionale. Sint sigur ca, daca toate acestea ar fi luate in calcul, participarea la evenimente culturale din Iasi ar fi mai ridicata decit la Alba Iulia”, considera scriitorul Dan Lungu, care este totodata sociolog.
Desi concluziile studiului nu ar putea afecta direct candidatura Iasului la titlul de capitala culturala europeana, acestea nu ar trebui neglijate, intrucit transmit un semnal negativ despre oras. „Rezultatele acestui studiu nu au o influenta directa asupra alegerii viitoarei capitale culturale europene din Romania, insa reprezinta un semnal negativ. Comisia ce alege capitala culturala europeana lucreaza tot cu statistici. Unii indicatori, cum ar fi banii pe care ii aloca administratia publica locala in infrastructura culturala si in sustinerea activitatilor culturale, cintaresc greu in decizia acestei comisii. Rezultatele studiului ar trebui sa ne indemne la luciditate si ne invata ca, daca vrem realmente ca Iasul sa fie viitoarea capitala culturala, trebuie sa discutam cu criteriile tehnice in fata si sa analizam functionareste cum stam si ce putem face in cazul fiecarui criteriu. Altminteri, totul e demagogie si pierdere de vreme”, e de parere Dan Lungu.
„Bravo lor!”
Studiul CCCDC ar trebui sa reprezinte un punct de reflectie si de autoevaluare cit mai realista, mai ales pentru autoritatile locale, si in opinia criticului de teatru Oltita Cintec, directorul artistic al „Luceafarului”. „Rezultatele studiului nu ma mira deloc, iar comparatiile cu alte orase ar trebui sa le dea de gindit iesenilor, decidentilor si publicului. Ca orasul nostru are o infrastuctura culturala extinsa, e un fapt vizibil, dar ea tine mai mult de trecutul urbei, de blazonul ei spiritual. Prezentul inseamna ca institutiile sa gindeasca programe dinamice, moderne, de anvergura, iar acestea nu pot fi facute fara sprijin financiar consistent. Sigur ca una e sa ai in finantare un muzeu si o casa de cultura, si cu totul altceva e sa ai in grija o retea de tipul celei iesene. Dar daca autoritatile locale doresc in mod real si nu doar ca strategie electorala, ca Iasul sa aiba sanse la statutul de capitala culturala europeana, atunci intentiile ar trebuie reflectate in buget”, a precizat Oltita Cintec.
Din punctul ei de vedere, comunitati urbane mai mici, precum Alba Iulia si Sf. Gheorghe, s-au pozitionat inaintea Iasului deoarece le caracterizeaza ambitia de a avea o viata culturala bogata, iar in acest scop directioneaza resurse financiare serioase. „Au un proiect cultural coerent, pe termen scurt si mediu, configurat de oameni care se pricep, si de la care nu se abat. Bravo lor! Faptul ca esti o metropola, precum Iasul, nu-ti asigura de la sine un loc printre primii. Pentru locurile fruntase trebuie sa muncesti”, concluzioneaza Oltita Cintec.
Sint si voci care spun ca pozitia pe care o ocupa Iasul in clasamentul mentionat este rusinoasa, dat fiind potentialul sau, si ca vina ar apartine celor care raspund de administrarea orasului.
„Din pacate, este o pierdere constanta. Iasul nu mai creeaza evenimente, nu mai reprezinta acel focar de lucruri pentru suflet, ramine orasul regiilor falimentare si al problemelor create cetatenilor. Se pompeaza bani in fotbal, si nici macar acesta nu este de top! Unde pune degetul usuca, iar unde nu-l pune deloc se usuca natural”, a comentat Dumitru Oprea, senator PDL si fost rector al Universitatii „Al.I. Cuza”.
„Lumea deocamdata viseaza”
In opinia acestuia, Iasul este lipsit de vitalitate culturala deoarece aici se organizeaza „tot felul de evenimentele, cu tot felul de no-name-uri, in acest an singurul eveniment cultural remarcabil fiind deschiderea stagiunii de la Opera”. Fostul rector UAIC a mai spus ca nu este o surpriza faptul ca Iasul incepe sa fie intrecut in plan cultural de orasele, intrucit acolo ar fi oameni „care au inteles incotro sa-si duca comunitatea”.
In ceea ce priveste sansele Iasului de a deveni in 2020 capitala culturala europeana, Dumitru Oprea a spus transant: „Lumea deocamdata viseaza, pentru ca e frumos. Asta e o viziune, noi trebuie sa facem o misiune din a declara Iasul capitala culturala europeana”.
Intrebat daca sintagma „capitala culturala”, pe care Iasul si-o atribuie mai mult in baza unor valori culturale mostenite, decit a unui prezent cultural consistent, s-a perimat intre timp, Dumitru Oprea a raspuns cu tristete: „Statutul de capitala culturala nu ar fi trebuit pierdut niciodata. Sintagma nu este perimata, ci mai degraba reprezinta un indemn la meditatie. Lumea se incapatineaza in continuare si nu duce Iasul in liga a doua sau a treia, fiindca, de-a lungul timpului, atitea personalitati au vorbit asa de frumos despre Iasi…”.
––-
Cum s-a realizat clasamentul CCCD?
Studiul „Vitalitatea culturala a oraselor din Romania” a fost realizat in baza datelor din 2010 pornind de la un model metodologic stabilit de Institutul Urban din Washington.
Au fost luati in calcul sase indicatori: infrastructura sectorului cultural, resursele umane specializate, cheltuielile de la bugetul local pentru cultura, gradul de participare a locuitorilor la activitatile culturale, dinamica industriilor creative, respectiv contributia ONG-urilor la viata culturala.
Pe baza acestora a fost calculat indicele de vitalitate culturala pentru fiecare oras, cel al Iasului fiind de 0,56, la jumatate fata de cel al Clujului (1,09), dar apropiat de cel al Alba Iuliei (0,56). Din prisma indicelui de vitalitate culturala, Iasul se situeaza cu mult in urma oraselor Sibiu (0,88), Sfantu Gheorghe (0,86) si Timisoara (0,84). Din cele sase paliere pe care s-a facut cercetarea, Iasul sta cel mai prost la fondurile alocate de la bugetul local pentru activitati culturale (pe locul 27, Clujul fiind pe 29, Alba Iulia pe 4, iar Timisoara pe 7; la acest capitol sint fruntase Sf. Gheorghe, Tirgoviste si Turda, n.r.) si la gradul de participare a locuitorilor la evenimentele culturale organizate (pe locul 11, Clujul fiind pe 2, Timisoara pe 10, iar Alba Iulia pe 17; primul loc este ocupat de Sibiu, n.r.). Este insa pe locul 2 la capitolul infrastructura culturala, pe locul 5 in privinta resurselor umane specializate si pe locul 7 din perspectiva dinamicii industriilor creative, respectiv a contributiei ONG-urilor la viata culturala.
Studiul detaliat al CCCDC poate fi accesat si pe internet, la adresa oficiala a institutiei: www.culturadata.ro.
